Wolfgang Amadeus Mozart

Este unul dintre cele mai faimoase nume din istoria lumii.

O singură problemă: acesta nu era numele lui Mozart!

Wolfgang și Mozart sunt corecte.

Dar „Amadeus” nu era al doilea nume al lui Mozart.
Ar putea părea o prostie la început să pui întrebarea „Care a fost al doilea nume al lui Mozart?” Având în vedere faima sa în întreaga lume, la secole după moartea sa, având în vedere că muzica lui Mozart este veșnică și la fel de populară ca întotdeauna. Dar mai ales având în vedere că filmul despre el, câștigător de Oscar, realizat în 1984, a fost numit Amadeus.

Cu siguranță filmul nu a greșit al doilea nume? Dar a făcut-o! Există totuși un motiv pentru asta, după cum vom vedea. Numele de mijloc al lui Mozart nu a fost singurul lucru pe care filmul l-a introdus în conștiința publicului care s-a dovedit a fi greșit: a existat și minciuna că Salieri l-a ucis pe Mozart (nu a făcut-o).

Deci, dacă Amadeus nu era al doilea nume al lui Mozart, care era? Și de ce aproape toată lumea crede astăzi că Amadeus a fost al doilea nume al lui Mozart?

Fapt: Mozart a fost botezat pe 28 ianuarie 1756, iar documentul său de botez arată că numele său este:

„Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart”

Fapt: Leopold, tatăl lui Mozart, într-o scrisoare la scurt timp după nașterea fiului său, a declarat că numele fiului său era „Wolfgang Gottlieb Mozart”.

„Theophilus” și „Gottlieb” sunt de fapt același nume însemnând:

Cel iubit de Dumnezeu

Una este versiunea greacă (în fișa sa de botez), iar Gottlieb este versiunea germană. Acesta este adevăratul nume de mijloc al lui Mozart: Gottlieb, nu Amadeus.

„Theophilus” a fost un nume al nașului lui Mozart, negustorul Joannes Theophilus Pergmayr, a cărui prezență este consemnată în al patrulea paragraf al certificatului de naștere din 1756 (27 ianuarie).

Deci, de unde vine Amadeus? Acesta provine din versiunea italiană a adevăratului său nume de mijloc, care era Amadè. Mozart avea obiceiul de a se referi la sine în limba locației sale sau în limba persoanei cu care coresponda. Era poliglot. Când scria sau vorbea cu un german, el folosea Gottlieb, de exemplu.

Începând cu 1770, totuși, tânărul Wolfgang pare să fi dezvoltat o pasiune pentru italianul nume Amadè și, din acel moment, a folosit în mare parte acea versiune a numelui său secundar, fiind semnat așa chiar și pe actul de căsătorie cu Constance în 1782.

Asta încă nu ne duce la „Amadeus”. Un lucru pe care filmul îl înțelege bine despre el este că Mozart avea simțul umorului. Ocazional, pentru distracție sau chicoteli, adăuga „us” la cuvinte sau la numele său ("us" sufix ce apare foarte des în limba latină).

Wolfgang Amadè Mozart a devenit, în doar câteva ocazii în scris, „Wolfgangus Amadeus Mozartus”. A fost o glumă!

Și totuși, chiar și pe vremea lui, versiunea „Amadeus” a lui Amadè părea să prindă printre alții care scriau despre el. Propria sa glumă despre versiunea în latină a versiunii italiene a versiunii germane a numelui său secundar derivat din greacă a atras publicul!

Începând cu anii 1800, chiar și oamenii de știință au început să folosească în primul rând Amadeus.

Deși „Amadeus” nu este chiar al doilea nume al lui Mozart, „Wolfgang Amadeus Mozart” este numele care rămâne în istorie.