21 februarie 1946, Bucuresti.

Imediat după instaurarea regimului comunist la noi în țară, în luna mai 1945 a fost înființat așa-zisul „Tribunal al Poporului” din București, având menirea să identifice și să condamne persoanele care au uneltit împotriva intereselor statului român, considerate „vinovate pentru dezastrul țării”.

S-a întocmit atunci un tabel cu 302 persoane (vinovați - inculpați). La numărul curent 293 a fost trecut Mitropolitul Visarion Puiu, fost șef al Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria (1942-1943). Persoanele incriminate erau grupate în așa-numite loturi, iar Visarion Puiu făcea parte din lotul 11. Capetele de acuzare erau următoarele: „Fac parte din coloana a V-a germană din România, care prin grai, prin scris, prin acțiune personală au subjugate țara Germaniei hitleriste din punct de vedere ideologic, politic, militar, economic și financiar, au declarat și susținut războiul împotriva URSS, au semănat și cultivat ura contra popoarelor conlocuitoare din România”. Actul de învinuire cuprindea 46 de file pentru toate cele 11 persoane; la 19 februarie 1946 Consiliul de Miniștri l-a aprobat, hotărând sesizarea Tribunalului Poporului spre judecare. A urmat chemarea în judecată, pe 20 februarie, prin citație publicată în „Monitorul Oficial”, ziarul „Scânteia” și prin communicate difuzate la postul național de radio. În ziua stabilită a avut loc procesul, Visarion Puiu fiind judecat în lipsă. Plecase din țară încă din august 1944 și se afla atunci în Italia, fiind găzduit de Mănăstirea Maguzzano (lângă Verona).

Sentința s-a pronunțat în ziua de 21 februarie 1946 (Hot. nr.11), în ședința publică: „Acuzatul Visarion Puiu, fost Mitropolit al Odessei, este acuzat de dezastrul țării prin săvârșirea crimei de război prevăzută de art. 2, lit. J și pedepsită de alin. 3 din Legea 312/1945. De aceea este condamnat să sufere pedeapsa cu moartea”.

Visarion Puiu a deschis lista clericilor stigmatizați de regimul comunist ateu, fiind unicul ierarh român condamnat la moarte de comuniști.

Pomenirea lui în fiecare an la finele lunii februarie, în cadrul unor ample manifestări cultural-științifice și religioase: „Zilele Mitropolit Visarion Puiu”, ajunse acum la cea de-a XXVIII-a ediție consecutivă, reprezintă nu doar un act de recunoștință, de prețuire a posterității, ci și o încercare a noastră de a-i cunoaște viața și activitatea pe baza mărturiilor documentare, dar și pentru a-l reașeza acolo unde-i este locul în istorie, anume lângă marii bărbați ai Bisericii acestui neam și nu în rândul „criminalilor de război”.

Veșnică să-i fie pomenirea și amintirea lui din neam în neam!

Autor: Pr. Florin Tuscanu

Sursa: Facebook