În primele trei luni ale anului 2024, datoria publică a crescut cu 61,6 miliarde de lei, echivalentul a 3,1% din PIB. Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, datoria publică a atins 845 miliarde de lei (169 miliarde de euro) până la sfârșitul lunii martie, reprezentând 51,9% din PIB.

Datele Ministerului Finanțelor Publice arată că jumătate din această datorie este denominată în lei, iar restul în euro și dolari. Conform informațiilor BNR, în primele patru luni ale anului, statul român a realizat împrumuturi semnificative de pe piața externă. Aceasta poate fi atribuită, în parte, faptului că Ministerul Finanțelor a considerat atractive dobânzile ridicate pentru România la începutul anului, situate în jurul valorii de 7% în medie. Aceste dobânzi sunt influențate de ratingul suveran al țării, calculat de agențiile de evaluare financiară americane, care plasează România cu o treaptă deasupra nivelului "nerecomandat pentru investiții".

Datoria publică a României a depășit 50% din PIB într-un ritm alert. Cu aproximativ zece ani în urmă, economiștii BNR avertizau că datoria nu ar trebui să depășească 45% din PIB. În prezent, România a ajuns la un prag de 52% din PIB, dar această creștere nu mai atrage aceeași atenție deoarece alte țări au nivele mai ridicate ale datoriei. Prin urmare, există un spațiu aparent mai larg pentru împrumuturi suplimentare, în timp ce salariile și pensiile sunt majorate.

Problema principală nu este nivelul datoriei raportat la PIB, care este încă mai mic decât în alte țări europene precum Grecia, Italia, Franța sau Germania, ci ritmul rapid de creștere al datoriei. Între decembrie 2019 și martie 2024, datoria publică a crescut de la 35,1% din PIB la 51,9% din PIB, ceea ce reprezintă o creștere de 16,8 puncte procentuale, adică 472 miliarde lei (94,5 miliarde euro la cursul actual).

O altă problemă semnificativă este rata dobânzii la care se iau împrumuturile. În contextul unei cantități mari de bani disponibili pentru investiții la nivel global, băncile analizează cu atenție situația României, care nu este văzută ca un model de eficiență financiară. Cu toate acestea, România este recomandată pentru investiții de agențiile de evaluare financiară și beneficiază de fonduri nete de la Uniunea Europeană - aproximativ 80 de miliarde de euro în cadrul acordurilor actuale. Riscurile sunt gestionate și parțial acoperite prin aceste evaluări și granturi.

În prezent, dobânda pentru împrumuturile contractate este de 7%. Bugetul de stat plătește dobânzi pentru datoria publică, considerată "mică" la 52% din PIB, în valoare de 30 miliarde de lei în 2023 (2% din PIB), comparativ cu 12 miliarde de lei (1,2% din PIB) când datoria era de 35% din PIB.