În ultimele decenii, fluxul rapid de migrație a jucat un rol crucial în menținerea echilibrului demografic și economic în țări precum Canada, Australia și Regatul Unit. Totuși, această paradigmă se confruntă acum cu provocări serioase, pe măsură ce valurile de imigranți care sosesc după redeschiderea granițelor în urma pandemiei se lovesc de o lipsă acută de locuințe, conform informațiilor furnizate de Bloomberg.

Deși Canada și Australia au reușit să evite recesiunea în urma contracțiilor cauzate de Covid, populațiile lor au suferit, înregistrând scăderi semnificative pe cap de locuitor, ceea ce a erodat nivelurile de trai. În timp ce recesiunea din Marea Britanie anul trecut părea relativ ușoară când era exprimată în cifre brute, impactul asupra indivizilor a fost mai profund și mai îndelungat atunci când era măsurat pe persoană.

Conform unei analize exclusiviste realizate de Bloomberg Economics, la sfârșitul anului trecut, treisprezece dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii se aflau în recesiune pe cap de locuitor. Deși există și alți factori care contribuie, cum ar fi trecerea către locuri de muncă mai puțin productive în sectorul serviciilor și nivelurile salariale mai mici ale noilor sosiri, lipsa locuințelor și tensiunile asociate cu costul vieții sunt aspecte comune în această ecuație.

Modelul de creștere economică alimentat de imigrație pare să fie pe punctul de a da greș. În Australia, de exemplu, aproximativ un milion de persoane, reprezentând 3,7% din populație, au sosit începând din iunie 2022, contribuind la acoperirea deficitului cronic de forță de muncă în sectoare precum industria ospitalității, îngrijirea persoanelor în vârstă și agricultura. În Marea Britanie, unde piața forței de muncă se apropie de saturare și unde lipsesc lucrătorii în urma Brexitului, sosirile din Ucraina, Hong Kong și alte țări au compensat deficitul de forță de muncă.

Situația se agravează odată ce lipsa de competențe persistă în multe dintre economiile dezvoltate, necesitând astfel mai mulți lucrători, nu mai puțini. De fapt, economia și piața forței de muncă din Statele Unite funcționează mai bine decât se anticipa, în parte datorită unui flux constant de imigranți care măresc baza forței de muncă - chiar dacă imigrația devine o temă definitorie în alegerile prezidențiale.

În SUA, creșterea migrației, atât autorizate cât și neautorizate, a fost semnificativă, dar nu se compară cu rata din Canada. Pe fiecare 1.000 de locuitori, Canada a primit anul trecut 32 de imigranți, față de mai puțin de 10 în SUA.

Practic, în ultimii doi ani, 2,4 milioane de persoane au emigrat în Canada, depășind populația statului New Mexico, dar Canada abia a reușit să ofere suficiente locuințe pentru a satisface cererea.

Experiența Canadei demonstrează că există o limită pentru creșterea alimentată de imigrație: atunci când noile sosiri depășesc capacitatea țării de a le integra, nivelurile de trai scad, chiar dacă cifrele macroeconomice par să fie în creștere. Potrivit estimărilor Băncii Scotia, o rată de creștere a populației care să fie neutră în ceea ce privește productivitatea ar trebui să fie de mai puțin de o treime din cea înregistrată în Canada anul trecut, ceea ce ar fi mai aproape de ritmul din SUA.

Astfel, în ciuda faptului că această creștere record a populației menține PIB-ul Canadei pe un trend ascendent, viața devine mai dificilă, în special pentru tineri și pentru imigranți.

Forța de muncă canadiană a crescut cu un milion de persoane în ultimul an, dar piața muncii a creat doar 324.000 de locuri de muncă. Acest dezechilibru a dus la o creștere semnificativă a ratei șomajului, afectând în special tinerii și noii veniți.

În timp ce milioane de americani se confruntă și ei cu criza accesului la locuințe, creșterea reală a veniturilor disponibile a rămas deasupra creșterii prețurilor locuințelor în mare parte din ultimele două decenii. Situația nu este similară în Canada, unde prețul mediu al unei locuințe în Toronto a ajuns la 1,3 milioane de dolari canadieni, aproape de trei ori mai mare decât în Chicago, un oraș comparabil.

Deficitul cronic de locuințe și creșterile constante ale prețurilor au atras fonduri din alte sectoare ale economiei către domeniul imobiliar. Această lipsă de investiții în alte domenii - combinată cu concentrarea firmelor pe extinderea forței de muncă datorită costurilor mai reduse ale acesteia - a dus la o scădere a productivității, situându-se la niveluri pe care Banca Canadei le consideră „de urgență”.