Mesagerul.ro

La 18 februarie 1916 s-a stins din viață regina Elisabeta.

La 18 februarie 1916 s-a stins din viață regina Elisabeta.

După moartea regelui Carol I (27 septembrie 1914), regina Elisabeta s-a retras la mănăstirea Curtea de Argeș, unde a încetat din viață în urma unei pneumonii, fiind înmormântată pe 21 februarie 1916 alături de soțul său regele Carol I, în biserica de la Curtea de Argeș.

În ziua morții reginei, episcopul Teodosie al Romanului a trimis o scrisoare tuturor preoţilor din Eparhie în care anunță moartea primei regine, Elisabeta a României, recomandând sa se tragă clopotele pretutindeni, iar în ziua înmormântării acesteia pe 21 feb., în toate bisericile să se facă parastase, în prezența autorităților locale.

Despre Regină știm că semna-Carmen Sylva (pseudonimul său literar). Aceasta nu și-a revenit din trauma pierderii unicului copil, principesa Maria ( + 28 martie 1874), bolnavă de scarlatina, la vârsta de 4 ani si după această dramă s-a retras in lumea scrisului, iar după Războiul de Independenţă, regina şi-a dedicat cea mai mare parte a vieţii acţiunilor caritabile.

Iata cum a fost caracterizată de contemporanii săi: „Ea, care nu a avut parte de copilul ei, a ştiut să fie mama orfanilor. Faţă de soldaţi a ştiut să fie mama răniţilor. Faţă de cei săraci a ştiut să fie: Ajutorul ....".

Amintesc doar câteva inițiative ale reginei: - a înfiinţat " Instituţiunea surorilor de caritate", ca segment a efortului de modernizare a sistemului medical românesc. În 1893, a fost fondată Societatea Regina Elisabeta, care trata gratuit peste 17.000 de bolnavi anual şi distribuia medicamente săracilor. Însă, probabil că proiectul său de suflet a fost "Azilul orbilor- Regina Elisabeta“, fondat pe 1 august 1909, pe strada Vatra Luminoasă din Bucureşti.

După moartea regelui Carol I, în 1914, regina Elisabeta a trăit mai mult izolată, la Curtea de Argeş. A murit pe 18 februarie (2 martie, după calendarul nou) 1916. După o gripă puternică, regina a făcut pneumonie şi nimeni n-a mai putut face nimic pentru ea. Din păcate Regina Elisabeta n-a mai apucat să trăiască să vadă România Mare. Iar regina Maria, chiar în prima zi în care ţara s-a dus la luptă ( pe 15 aug.1916) şi-a amintit de ea spunând: „Biata noastră mătuşă a murit! S-a îndurat Cerul s-o ia dintre noi ca să nu vadă ce va urma. (...)

Veșnică să fie pomenirea ei!

Autor: Pr. Florin Tuscanu

Sursa Facebook

copyright © 2024 mesagerul.ro