România se situează printre statele care remunerează cel mai prost munca depusă de oameni în stadiul de viață activ, indiferent dacă vorbim despre pensii de stat sau private, pensii private obligatorii sau chiar asigurări de viață cu componentă de economisire.

În Uniunea Europeană, pensia medie în România este de doar 382 de euro pe lună, plasând-o pe penultimul loc, urmată doar de Bulgaria, cu o pensie medie lunară de 226 de euro.

În anul 2021, cheltuielile medii lunare brute pentru pensia de limită de vârstă pe beneficiar în cadrul UE prezentau variații mari, de la 2 575 euro în Luxemburg la 226 euro în Bulgaria, media UE fiind de 1 224 euro. În statele din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) și țările candidate la UE, Islanda a raportat cea mai mare pensie medie, de 2 762 euro, în timp ce Albania a înregistrat cea mai mică, de 131 euro. Cele patru mari țări din UE și țările nordice depășesc media pensiilor din UE. Italia a raportat cea mai mare pensie, de 1 561 de euro, iar Franța, Spania și Germania au avut cifre similare, în jur de 1 450 de euro. Țările nordice au înregistrat, de asemenea, pensii medii pentru limită de vârstă mai mari decât cele patru mari țări. La polul opus, cele mai mici șapte poziții în clasament sunt ocupate de țările din Balcani. Comparativ, cheltuielile medii cu pensiile din Luxemburg au fost de aproape 11 ori mai mari decât cele din Bulgaria, evidențiind disparități semnificative. Chiar și fără a lua în considerare Luxemburgul ca un caz aparte, media UE rămâne totuși de aproape șase ori mai mare decât cea din Bulgaria.

Dintr-o perspectivă economico-financiară, unele dintre aceste disparități în materie de pensii pot fi atribuite nivelurilor diferite de prețuri din statele membre ale UE, deoarece Eurostat observă că, în general, costul global al vieții diferă semnificativ în întreaga regiune.

Aceste disparități dintre pensii se reduc semnificativ atunci când sunt considerate în termeni de putere de cumpărare. În standarde de putere de cumpărare (SPP), o unitate monetară artificială care ajustează diferențele de nivel de preț dintre țări, disparitățile sunt mult mai mici. În termeni de SPP, pensia medie pentru limită de vârstă variază de la 437 în Bulgaria la 1 681 în Luxemburg. Acest lucru înseamnă că un beneficiar de pensie din Luxemburg primește o pensie brută de aproape patru ori mai mare decât unul din Bulgaria. Cu toate acestea, mai puțin de jumătate dintre consumatorii din UE sunt încrezători că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil pe durata pensionării. În multe țări, nivelul de încredere scade la 30% sau chiar mai puțin, generând îngrijorări cu privire la adecvarea pensiilor.

Datele Eurostat arată că pensiile pentru limită de vârstă din Europa variază semnificativ atât în termeni nominali, cât și în standarde de putere de cumpărare (SPP).

Aceste diferențe reflectă nu doar situația economică a fiecărui stat membru, dar și diversele politici de pensii și asigurări sociale implementate în fiecare țară. România, cu o pensie medie de 382 de euro pe lună, este un exemplu al dificultăților întâmpinate în asigurarea unui venit adecvat pentru pensionari. Aceasta poziție este susținută de nivelul scăzut al salariilor și de contribuțiile limitate la sistemele de pensii de-a lungul perioadelor active de muncă ale indivizilor.

Comparația dintre Luxemburg și Bulgaria ilustrează perfect disparitățile economice dintre statele membre ale Uniunii Europene. Luxemburg, cu cea mai mare pensie medie, se bucură de un standard de viață ridicat, prețuri și salarii mari, reflectate și în cheltuielile pentru pensii. Pe de altă parte, Bulgaria, cu cea mai mică pensie medie, suferă de un standard de viață mai scăzut, salarii mici și, în consecință, pensii modeste.

Diferențele de pensii sunt influențate și de sistemele naționale de pensii. Țările din nordul Europei, cunoscute pentru sistemele lor sociale puternice și pentru politicile generoase de bunăstare, au pensii medii mai mari. Aceste țări investesc semnificativ în programele de securitate socială, asigurând un standard de viață ridicat pentru pensionari. În contrast, țările din Balcani, cu economii mai slabe și sisteme de pensii subfinanțate, oferă pensii mai mici.

Puterea de cumpărare este un alt factor crucial în analiza disparităților pensiilor. Ajustarea pensiilor pentru a reflecta costul vieții în fiecare țară reduce semnificativ diferențele. În termeni de putere de cumpărare, pensiile din Bulgaria, deși mici în termeni nominali, sunt mai aproape de media UE atunci când se ține cont de costul mai scăzut al vieții. În Luxemburg, puterea de cumpărare mai mare reflectă un cost al vieții mai ridicat, dar și o calitate superioară a vieții pentru pensionari.

Încrederea consumatorilor în sistemele de pensii este o problemă majoră în întreaga Europă. Mulți cetățeni europeni sunt sceptici că vor avea resurse suficiente pentru a trăi confortabil în timpul pensionării. Aceasta îngrijorare este alimentată de incertitudinile economice, modificările legislative frecvente și provocările demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației și scăderea natalității, care pun presiune pe sistemele de pensii.

În România, această lipsă de încredere este accentuată de pensiile mici și de sistemul de asigurări sociale considerat ineficient. Mulți români se bazează pe economiile personale sau pe sprijinul familiei pentru a compensa veniturile insuficiente din pensii. Acest lucru evidențiază necesitatea reformelor în sistemul de pensii și asigurări sociale pentru a asigura un trai decent pentru toți pensionarii.

Disparitățile dintre pensiile din diferite țări europene sunt rezultatul unor factori multipli, inclusiv nivelurile economice, politicile sociale și costul vieții. Aceste diferențe afectează în mod direct calitatea vieții pensionarilor și încrederea cetățenilor în sistemele de pensii. Abordarea acestor provocări necesită o colaborare la nivel european pentru a implementa politici care să reducă disparitățile și să asigure un trai decent pentru toți pensionarii din Uniunea Europeană.

Analiza pensiilor medii în Uniunea Europeană arată o imagine clară a disparităților economice și sociale dintre statele membre. România, cu una dintre cele mai mici pensii medii, se confruntă cu provocări semnificative în asigurarea unui venit adecvat pentru pensionari. În contrast, țările nordice și Luxemburg oferă pensii mai mari, reflectând economii mai puternice și sisteme sociale mai robuste. Ajustarea pensiilor în termeni de putere de cumpărare arată o reducere a acestor disparități, dar nu elimină complet diferențele.

Încrederea scăzută a consumatorilor în sistemele de pensii subliniază necesitatea unor reforme fundamentale pentru a asigura sustenabilitatea și adecvarea pensiilor pe termen lung în întreaga Europă.