Regulile de unanimitate pot fi folosite de un singur stat membru pentru a deraia sau bloca o decizie colectivă.
Ungaria și Polonia fac eforturi pentru a păstra regula unanimității în politica externă și de securitate a Uniunii Europene, un răspuns direct la o coaliție recent formată, care presează să adopte majoritatea calificată și să pună capăt dreptului de veto.

Măsura a fost anunțată luni după-amiază de Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, care a declarat că sunt în desfășurare discuții preliminare pentru a se opune noului „grup de prieteni” pentru majoritate calificată, care include, printre altele, Germania și Franța, cei mai influenți membri ai blocului. .

"Desigur, pe de altă parte, se organizează și o echipă, dacă pot spune. Am avut negocieri la nivel de ambasador aici, la Bruxelles", a spus Szijjártó reporterilor.

„Acele state membre care doresc să păstreze unanimitatea și posibilitatea de a-și apăra interesele naționale în procesul decizional de la Bruxelles – vor să aibă o cooperare strânsă”.

Szijjártó nu a menționat țările care au luat parte la discuții.

Mai târziu, luni, omologul său polonez, Zbigniew Rau, și-a exprimat sprijinul public.

„Polonia nu va sprijini niciodată ideea de a trece de la unanimitate la votul cu majoritate calificată #QMV în politica externă și de securitate comună”, a spus Rau pe Twitter.

O sursă diplomatică a declarat că fracțiunea pro-unanimitate ar putea cuprinde până la nouă țări UE, deși nicio listă oficială nu a fost încă publicată. Nu este clar dacă discuțiile vor avea ca rezultat o asociere oficială sau un aranjament fluid.

Efortul este menit să contrabalanseze „grupul de prieteni” format la începutul acestei luni de Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Spania.

România s-a alăturat oficial lunii grupului, în timp ce Danemarca a optat ca observator. Josep Borrell, șeful politicii externe al UE, a susținut personal inițiativa.

Coaliția în creștere dorește să refacă politica externă a UE într-un „mod pragmatic”, îndepărtându-se treptat de unanimitate, o regulă de vot care se aplică doar unor domenii selectate ale politicii UE, cum ar fi extinderea, impozitarea și bugetul comun.

Necesitatea de a avea 27 de voturi de acord este adesea exploatată de un singur capital pentru a amâna, a deraia sau a veto definitiv deciziile colective.

Ungaria, în special, a fost aspru criticată pentru că a folosit în mod repetat această putere individuală pentru a obstrucționa acordurile cheie, provocând frustrarea statelor membre.

Această tactică a fost folosită din nou luni, când Budapesta a blocat eliberarea unei noi tranșe de 500 de milioane de euro din asistența militară a UE pentru Ucraina, după ce Kievul a enumerat OTP Bank, cea mai mare bancă comercială a Ungariei, drept „sponsor internațional al războiului”.

Banca, precum și alte companii private de pe listă, resping cu fermitate aceste afirmații, spunând că raționamentul este incorect și nu este obiectiv.