Mesagerul.ro

10 lecții în materie de concurență din ultima decadă


Politica și practica în materie de concurență se află astăzi într-un punct în care multe dintre instrumentele și metodele tradiționale de lucru sunt puse în discuție și contestate atât de (noii) actori de pe piață, cât și de către economiști și practicieni. Și pentru că doar înțelegând istoria putem anticipa viitorul, extragem o serie de lecții pentru ceea ce ar putea urma în materie de concurență, uitându-ne la decada ce tocmai a trecut. 1. Jucătorii netradiționali, în prim-plan Companii noi, cu milioane sau chiar miliarde de utilizatori, au apărut de nicăieri în ultimii zece ani. Schimbările aduse de automatizare, digitalizare sau robotizare au ajutat unele companii să crească foarte mult, în timp ce altora le-a fost greu să rămână competitive. În materie de concurență, aceste schimbări forțează autoritățile să iasă din „zona de confort” și să redefinească modul de analiză a piețelor sau a puterii de piață și este de așteptat să asistăm în viitorul apropiat la o schimbare a practicii în materie. 2. Big Data, puține răspunsuri încă Atât Comisia Europeană, cât și autoritățile naționale de concurență au investit timp și efort semnificativ în analiza din perspectiva regulilor de concurență a Big Data, iar literatura juridică pe această temă este în creștere. Rămân însă multe întrebări ce nu au un răspuns clar, care să ofere previzibilitate companiilor. Spre exemplu, ce criterii utilizăm pentru a stabili ce date sunt sau nu esențiale pentru ca o companie să poată opera pe o piață (și prin urmare la care o companie dominantă ar trebui să asigure acces) sau când și cum sunt permise acordurile între companii cu privire la date. Fără răspunsuri clare, nu va putea exista predictibilitate cu privire la măsura în care comportamentul unei companii pe piață este sau nu concurențial. 3. Bunăstarea consumatorilor, element central în aplicarea regulilor de concurență Politica și practica Comisiei Europene și a autorităților naționale de concurență din ultima decadă au confirmat că atenția acestora este centrată pe identificarea și eliminarea practicilor anticoncurențiale care riscă să prejudicieze consumatorii. Astfel, intervențiile autorităților au vizat cu precădere industrii precum cea bancară, de asigurări, industria turismului sau cea de retail alimentar, în care restricțiile de concurență puteau conduce la privarea consumatorilor de produse sau servicii la prețuri mai mici și / sau de o calitate mai bună. Această tendință este de așteptat să continue, focusul din aceasta perspectivă fiind anticipat să fie pus pe noii giganți tech. 4. Cu toții cunoaștem regulile, dar le aplicam diferit Experiența din ultimii zece ani în materie de investigații de concurență arată că deseori motivul pentru care companiile sunt sancționate (iar deciziile de sancționare sunt menținute de instanțele de judecată) nu este dat atât de necunoașterea regulilor de concurență, cât de interpretarea diferită dată acestora de actorii de pe piață, spre deosebire de autoritățile naționale sau europene de concurență. Digitalizarea a dus la sofisticarea activităților comerciale, astfel că decalajul semnalat anterior este susceptibil să devină tot mai adânc. Din acest motiv, devine necesară introducerea de instrumente ex ante non-punitive, care să permită Comisiei Europene și autorităților naționale să impună remedii comportamentale proporționate companiilor, pentru a preveni eventuale probleme de concurență în activitatea desfășurată, pe care acestea din urmă nu le pot identifica din cauza noutății lor. 5. Încălcările prin obiect, regula în materie de investigații Comisia Europeană a dezvoltat la începutul anilor 2000 un cadru teoretic extins pentru a putea efectua analize cu privire la efectele anticoncurențiale ale acordurilor dintre companii. Cu toate acestea, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, atât Comisia cât și autoritățile naționale de concurență au ales să intervină cu prioritate și să interzică acordurile de pe piață care au implicat restricții de concurență prin „obiect”, respectiv acele înțelegeri între companii care sunt atât de susceptibile să aibă efecte negative asupra concurenței încâ..

copyright © 2024 mesagerul.ro