Mesagerul.ro

 Science Celebration: Roverul Curiosity de pe Marte a aniversat 3

Science Celebration: Roverul Curiosity de pe Marte a aniversat 3

Agenția spațială americană a sărbătorit un eveniment important: 3.000 de zile petrecute pe Marte de roverul Curiosity. Pentru a marca ocazia, NASA a publicat o nouă și remarcabilă panoramă a planetei roșii, capturată de rover.

Agenția spațială americană a sărbătorit un eveniment important: 3.000 de zile petrecute pe Marte de roverul Curiosity. Pentru a marca ocazia, NASA a publicat o nouă și remarcabilă panoramă a planetei roșii, capturată de rover. Curiosity s-a așezat pe Marte pe 6 august 2012. Totuși, oamenii de știință îi măsoară activitatea în zile marțiene, numite „soli”, care sunt puțin mai lungi decât cele terestre cu 39 de minute. Uimitoarea panoramă publicată de NASA oferă o perspectivă de 150 km a craterului Gala și o parte din Sharp, muntele său central. Panorama capturată de Curiosity pe 18 noiembrie 2020, ziua 2.946 a misiunii la sol (Foto: NASA/JPL-CALTECH/MSSS) Curiosity a urcat treptat explorând muntele Sharp înalt de 5.000 m începând din 2014. Cea mai recentă descoperire este o serie de formațiuni de piatră în terase, care pot fi formate fie prin eroziune, fie de alunecări de teren. Straturile stâncoase ale muntelui au fost modelate de apă cu miliarde de ani în urmă. „Echipa Curiosity a mai văzut înainte în craterul Gale asemenea straturi, dar rareori grupate în asemenea formațiuni ca niște terase sau bănci”, a afirmat NASA. „Suntem interesați să ne dăm seama cum s-au format și ce semnificație au pentru vechiul mediu din Gale”, spune Ashwin Vasavada, om de știință la Jet Propulsion Laboratory. Panorama este de fapt alcătuită din 122 de imagini din 18 noiembrie 2020. După aceea, Curiosity și-a continuat ascensiunea, făcându-și cale spre următorul strat important, numit „unitate purtătoare de sulfat”. De când a început misiunea, Curiosity a fost în căutarea condițiilor care ar fi susținut odată viață, colectând pe parcurs mostre de roci pentru analiză. A avut realizări importante, inclusiv găsirea de dovezi că planeta a avut cândva apă lichidă (deci că a fost favorabilă vieții) și de molecule de carbon organic, cărămizile de bază ale vieții. A mai aflat că există metan în atmosfera planetei roșii, a detectat niveluri de radioactivitate care pot pune oamenii în pericol și a ajuns la concluzia că atmosfera lui Marte a fost odată mult mai densă decât azi. Lui Curiosity i se va alătura fratele său, Perseverance, care va sosi în februarie. El este proiectat să aducă înapoi pe Pământ mostre de pe Marte, marcând prima misiune dus-întors pe o altă planetă. (CBS News)

copyright © 2021 mesagerul.ro