Mesagerul.ro

Altă faţă a foamei: Cum au ajuns americanii cu SUV-uri şi bine îmbrăcaţi să stea cu orele la cozi pentru mâncare

 Altă faţă a foamei: Cum au ajuns americanii cu SUV-uri şi bine îmbrăcaţi să stea cu orele la cozi pentru mâncare

​Zilele trecute ONU anunţa că o mare parte din lume este pe cale de a se confrunta cu o foamete ”de proporții biblice” din cauza pandemiei. În acelaşi timp, vedem imagini din Statele Unite, cu mii de oameni care stau cu orele la cozi kilometrice pentru mâncare. Doar că americanii aşteaptă să primească o bucată de pâine în maşini scumpe, bine îmbrăcaţi şi înconjuraţi de gadgeturi. Imagini pe care nu le-am asocia tocmai cu foametea. O parte din Aeroportul Internaţional din Pittsburgh (Pennsylvania, Statele Unite) a fost transformată într-o bancă de hrană pentru americanii care nu-şi mai permit să-şi cumpere mâncare. Mii de americani aşteaptă la cozi pentru a primi ajutorul oferit de ONG-uri americane. SUV-uri şi alte maşini pe care cei mai mulţi dintre noi nu şi le permit, se întind pe mulţi kilometri. Cum se explică acest paradox - americani ce par a fi mai bogaţi decât mulţi dintre români şi foarte departe de imaginile celor care mor de foame în Africa, să sufere de foame? Problema alimentaţiei este de foarte multă vreme dezbătută în Statele Unite, în condiţiile în care peste 4,3% dintre gospodăriile americane sunt considerate a avea probleme grave în asigurarea hranei, potrivit datelor pentru 2018 ale Departamentului de Stat al Agriculturii (USDA) din Stele Unite. Cu toate acestea SUA nu se numără printre cei care au ratificat "Pactul internațional pentru drepturile economice, sociale și culturale" (ICESCR), ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, semnat de peste 170 de state, care prevede, printre altele şi dreptul la hrană ca fiind un drept fundamental. O explicaţie simplistă ţine de faptul că astfel de intervenţii din partea statului nu sunt în concordanţă cu modelul american de democraţie şi libertate. Totuşi, SUA au implementat câteva programe de sprijin şi asistenţă socială, precum Healthy Food Financing Initiative (Iniţiativa de sprijin financiar pentru mâncarea sănătoasă), din timpul administraţiei Obama, în 2010, prin care se încerca încurajarea micilor întreprinzători care produc şi vând alimente sănătoase să se dezvolte şi în zonele defavorizate, programe de oferirea a hranei în şcoli şi, cel mai important, Supplemental Nutrition Assistance Program (SNAP) prin care cei cu venituri foarte mici sau fără venituri primesc bani de mâncare. Cine poate primi acest ajutor? Se face un calcul în funcţie de venitul anual al unei familii. Spre exemplu, beneficiază de SNAP o familie cu patru copii al cărei venit anual nu depăşeşte 31.000 de dolari, care primesc circa 133 de dolari de persoană, pe lună (sumele diferă în funcţie de venit, dar şi de statul în care locuieşte familia) - asta înseamnă, medie, cam 1,5 dolari pentru o masă. Foamea spulberă stereotipuri În Statele Unite, în peste jumătate dintre gospodăriile unde există problema lipsei de alimente nu sunt familii de culoare, iar două treimi dintre familiile cu copii aflate în această situaţie, au cel puțin un adult care lucrează şi de cele mai multe ori au un job cu normă întreagă, arată un reportaj realizat de National Geographic. În 2006, guvernul SUA au înlocuit cuvântul „foamete” în rapoartele şi statisticile care se referă la aceste familii cu sintagma „nesiguranță alimentară”, care descrie de fapt situaţia din gospodărie în care membrii nu aveau suficientă hrană, cel puţin în anumite perioade dintr-un an. Indiferent de termenul folosit de autorităţi, numărul americanilor care suferă de foame a crescut enorm în ultimii ani. Drept urmare, în situaţii de criză precum cea de acum, a pandemiei COVID-19 lucrurile ajung să fie dramatice. În 2012, SUA aveau 48 de milioane de persoane aflate în starea de "nesiguranţă alimentară", cu peste 50% mai mulţi, faţă de câţi erau la mijlocul anilor'90. În 1980, existau câteva sute de programe alimentare pentru situații de urgență în toată țara, astăzi mai sunt 50.000. Procurarea hranei a devenit o grijă majoră pentru milioane de americani. Practic, 1 din 6 persoane rămâne fără mâncare cel puţin o dată pe an. În cele mai multe ţări europene, media este de una din 20, potrivit nationalgeographic.com. Problema foamei in SUA pare de domeniul absurdului. În multe dintre gospodăriile menţionate mai sus, de cele mai multe ori găseşti în frigidere doar muştar şi ketchup. În foarte multe se mâncă cel mult o dată pe zi, iar de cele mai multe ori acea masă constă fie în macaroane cu brânză sau conserve. Fructele şi legumele proaspete sunt puse pe masă probabil doar în primele zile de la plata SNAP - ajutorul pentru hrană primit de la stat. Domeniile din care provin cei care primesc astfel de ajutoare sunt extrem de diverse - de la muncitori în agricultură, la profesori pensionari, până la imigranţi fără acte. O altă nedumerire legată de aceşti oameni ţine de greutatea lor. Mulţi dintre cei pe care i-am văzut în reportajele din ultimele zile, stând la coadă să primească ajutoare cu mâncare, sunt supraponderali. Răspunsul e destul de simplu, totuşi. Alimentaţia proastă şi obezitatea merg mână-n mână. Pentru mulți dintre americanii flămânzi, kilogramele în plus sunt de fapt rezultatul unei diete sărace în nutrienţi - un efect ..

copyright © 2024 mesagerul.ro