Mesagerul.ro

ANALIZĂ Memorie și cultură comunitară la prezidențialele din noiembrie 2019 (I)

 ANALIZĂ Memorie și cultură comunitară la prezidențialele din noiembrie 2019 (I)

Cum poate fi înțeles votul din primul tur de la prezidențialele din 10 noiembrie, din acest an? Ce a contat mai mult, candidatul, partidul care explicit sau implicit l-a susținut, programul atât cât a fost sau a ajuns să fie prezentat în campanie, susținerea mediatică sau locul votării, în țară sau în diaspora? Un răspuns de genul ”toate” nu ajută. Este util, pentru înțelegerea fenomenului în discuție, să fie întreprinse analize pe fiecare dintre factorii menționați sau din seria respectivă. Deschid o astfel de discuție pe tema locului de vot, în sens de comunitate de vot. Deocamdată am în vedere numai votul din România, cele aproximativ 8,5 milioane de persoane care au votat pe teritoriul țării. Cât a contat în variația votului cultura comunitară? Dar memoria votului la alegerile prezidențiale anterioare , din 2014? Acestea sunt cele două întrebări de cercetare de la care pornesc. Pentru răspuns am pus împreună, ”în dialog”, datele de la Biroul Electoral Central pe cele 18748 de secții de vot cu profilul socio-cultural al comunelor și orașelor de care acestea aparțin. Prin agregarea corespunzătoare a secțiilor de vot am obținut profilurile electorale ale celor 3180 unități administrativ-teritoriale (comune și orașe). În final, analiza întreprinsă a urmărit explicarea/predicția profilurilor electorale funcție de profilurile social-culturale ale comunelor și orașelor. Desigur, constatările rezultate din această relaționare nu pot fi transferate și la nivelul individual al votanților. Ele rămân relevante pentru contextul comunitar al votului individual. Ipotezele specifice în funcție de care am organizat analiza susțin că: (H1) este de așteptat o influență a memoriei comunitare a votului de la prezidențialele din 2014 asupra ponderii votanților pentru principalii candidați , respectiv cei care au obținut peste 400 mii de voturi în țară (Klaus Werner Johannis KWJ, Viorica Vasilica Dăncilă VVD, Ilie-Dan Barna IDB, Mircea Diaconu MD și Theodor Paleologu TP); (H2) cultura comunitară, estimată prin experiența de migrație în străinătate și prin profilul de modernitate-dezvoltare a localității a acționat ca structură de selectivitate a votului, facilitând diferențiat votul pentru fiecare candidat. În intenția de a asigura o circulație mai largă a constatărilor din analiză voi evita aspectele tehnice ale abordării. În esență fundamentez interpretarea pe analiza din tabelul 1. Doritorii de argumente tehnice le pot vedea direct în acest tabel, prin examinarea impactului pe care cei 21 de factori, notați pe rânduri , îl au asupra opțiunii de vot pentru fiecare dintre cei cinci candidați cu pondere maximă de voturi câștigătoare. Memoria votului din 2014 Localitățile în care s-a votat puternic în favoarea lui KWJ în 2014 sunt, așa cum era de așteptat, cu situație similară la votul din turul I al prezidențialelor din 2019. Memoria votului pro-KWJ din 2014 , turul al doilea, a facilitat semnificativ, deși în mai mică măsură, și voturile din 2019, primul tur, în favoarea lui IDB, TP și MD. În schimb, VVD nu a reuși să culeagă un număr semnificativ de voturi din fostul bazin electoral al lui KWJ. Iarăși firesc, pe linie de partid, memoria votului pro-Victor Ponta a favorizat-o în 2019 în special pe VVD. Din fostul bazin electoral al lui Viorel Ponta (turul I al alegerilor din 2014) au cules voturi și KWJ, IDB, TP și MD. Datele indică în mod clar un puternic efect de memorie a votului în special pentru KWJ și, secundar , pentru VVD, pe linia fostului bazin electoral PSD-Ponta din turul I al alegerilor din 2014. Noii candidați din 2019 au preluat voturi atât din comunitățile orientate spre KWJ cât și spre Victor Ponta, în 2014. O tradiție a votului de dreapta și a celui de stânga pare să fie bine constituită în România de azi. Dintre cei patru candidați luați în considerație în cadrul de față, diferiți de VVD, cel care a reușit să atragă cea mai mare pondere din bazinul electoral al lui Victor Ponta din 2014 a fost Klaus Johannis. Modernitate locală Localitățile,urbane sau rurale, cu populație vârstnică, au fost favorabile în special votului pentru MD și, în al doilea rând pentru VVD. Nu a contat vârsta medie din localitate pentru KWJ, IDB și TP. Singurul, dintre cei incluși în această analiză de detaliu, favorizat la vot prin vârsta medie redusă a alegătorilor din localitate, a fost IDB. Cum era de așteptat, localitățile cu pondere mare de populație tânără au fost favorabile la vot lui Barna. Un al doilea indicator de modernitate cu valori foarte ridicate în localitățile cu pondere mare a votului pro IDB este cel înregistrat în plan demografic. Se știe, din literatura de specialitate (Spolaore, E., & Wacziarg, R. 2019) că o rată redusă a fertilității , cu număr redus de nașteri raportat la femeile de vârstă fertilă, este semnificativă pentru un nivel ridicat de modernitate la nivel teritorial. Este ceea ce am constatat și în analiza de față. Singurul dintre cei cinci candidați incluși în analiza de față care a înregistrat o pondere mare de voturi în localitățile cu nivel ridicat de modernitate demografică este IDB. Dezvoltare locală Sărăcia materială este prezentă în special în localitățile în care s-a votat în bună măsură pentru VVD. Starea materială bună este specifică localităților cu pondere mare a voturilor favorabile pentru IDB și KWJ. Constatarea trimite la ideea că votul la prezidențialele din 2019 a fost puternic stratificat din punct de vedere social. Votul pro Klaus Johannis și Dan Barna a fost specific localităților bogate iar cel în favoarea Vioricăi Dăncilă a avut procente mai ridicate în localitățile sărace. Este surprinzătoare constatarea referitoare la asocierea votului pentru KWJ cu localitățile cu nivel redus de educație și, de sens invers, pentru votul la restul candidaților. Localitățile cu nivel mediu ridicat de educație au votat în special cu Dan Barna și cu Mircea Diaconu. Cu datele disponibile este mai greu să interpretăm constatarea. Ar putea fi vorba, ipotetic, de efectul unei participări mai reduse la vot în localitățile cu nivel mediu redus de educație. Similar, este de presupus, la nivel interpretativ, că Johannis a reușit să atragă o bună parte dintre foștii votanți cu nivel redus de educație din bazinul electoral al PSD dar și că multe din localitățile cu nivel mediu ridicat în care s-a votat în 2014 pro Johannis au fost atrase în 2019 spre vot în favoarea celor doi noi candidați MD și IDB. Experiența de migrație Așa cum știam din analizele anterioare, pentru alte secvențe de votare (Sandu 2014, Sandu 2015,Sandu 2016), opțiunea de vot a fost semnificativ influențată, și în noiembrie 2019, de experiența de migrație la nivel local. Cazul cel mai clar este cel al VVD care a înregistrat sistematic scoruri electorale reduse în comunele sau în orașele cu număr mare de persoane plecate în străinătate și, implicit, cu o populație locală care are, direct sau indirect, o bogată experiență de cunoaștere a străinătății. Constatarea este coerentă cu ceea ce s-a văzut și în mișcările de stradă de tip 10 august 2018. În discuție aici nu este votul diasporei pentru PSD sau candidatul acestui partid ci votul celor care fac parte din ”proiecția de acasă a diasporei” (rude sau prieteni ai celor din diaspora). În cazul lui MD experiența de migrație a localității nu pare să conteze în niciun fel. Pentru ceilalți trei candidați considerați în analiză a contat experiența de migrație în străinătate la nivel comunitar, dar în mod diferit. În cazul KWJ, spre exemplu, voturile favorabile au fost mai frecvente în comunitățile care aveau un număr mare de plecați în Germania și în Austria. Poate fi vorba de localități în care populația de etnie germană a avut ponderi ridicate înaintea exodului din anii 1990. IDB a avut scoruri electorale semnificativ mai mari în localitățile cu număr mare de plecați în Italia și în Marea Britanie. Constatări de acest gen trimit la ipoteza unei selectivități a votului la prezidențiale funcție nu numai de intensitatea experienței de migrație în străinătate la nivel local ci și de țara de destinație preferată de emigranții temporar din localitatea de referință. Corelația între profilul de vot din țară și profilul de migrație în străinătate pentru localitatea de referință se regăsește din plin și în analizele electorale anterioare (Sandu 2014, Sandu 2017a). În baza ei se poate afirma, încă o dată, că diasporele românești sunt puternic legate nu numai de țară ci și de comunitățile din care provin. Există un gen de modernizare regională a României care se desfășoară tacit, nespectaculos în funcție de cultura care se transmite, regional, din țările de destinație majoră ale românilor plecați în străinătate spre țara de origine. Stilul italian de modernizare pare să fie mai puternic în Moldova, cel german în Banat-Sibiu-Brașov, cel francez în Maramureș, cel asociat cu migrația spre țările nordice si Marea Britanie în orașele mari ale țării etc (Sandu , 2015). Comparând analizele pentru 2014 (Sandu 2015) cu cele pentru 2019 rezultă că în cazul lui KWJ a avut loc o restrângere a ariilor de vot la nivelul regiunilor de emigrație din țară. În 2014 acesta primea voturi de intensitate semnificativă, în primul tur, din Germania și din Spania. În 2019 regiunile cu număr mare de emigranți în Spania nu îl mai susțin semnificativ. Tabel 1. Predicția votului comunitar pentru cinci dintre principalii candidați la alegerile prezidențiale din 2019, turul I Sursa de date electorale: Biroul Electoral Central. Detalii referitoare la indicatorii componenți ai indicelui dezvoltării umane locale (stoc de educație, capital material, vârsta medie) vezi Heroiu et al. , 2014, anexa IX. Detalii asupra indicilor de modernitate locală sunt disponibile în Sandu 2015. Bazele de date folosite pentru dezvoltarea umană locală și modernitatea locală sunt disponibile aici. Fiecare coloană de date din tabel prezintă câte un model de regresie multiplă de tip OLS (prin metoda celor mai mici pătrate). Variabilele dependente sunt ponderi ale voturilor favorabile candidatului de referință, transformate prin logaritmare (ln). Nivelurile de semnificație ale coeficienților de regresie parțială nestandardizați sunt semnificate prin numărul de asteriscuri: * 0.05, ** 0.01, *** 0.001. Toți coeficienții statistic semnificativi sunt marcați și prin umbrire. Rulare în STATA cu opțiunea cluster pentru controlarea interdependenței între unitățile teritoriale din același județ. Selectivitatea regională a votului Preferințele pentru diferiți candidați se înregistrează și în legătură cu regiunile urbane ale țării. În jurul fiecăruia dintre orașele mari (cu peste 200 mii de locuitori) sunt constituite regiuni urbane. Deși mai puțin discutate în literatura de specialitate din România, acestea au o funcție analitică extrem de importantă (Sandu 2017b). Ele aproximează, în bună măsură configurația regiunilor de dezvoltare ale țării. Am urmărit, pornind de la această premisă, impactul lor și asupra votului din primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2019. Cea mai puternică regionalizare se înregistrează la nivelul votului pentru IDB. În toate cele cinci regiuni urbane reținute pentru analiză (categoria de referință o constituie regiunile urbane sudice) votul pro-Dan Barna este semnificativ mai mare. Favorabilitatea maximă pentru acest gen de vot se înregistrează în regiunile care au ca centru Timișoara și Cluj. Situația este în bună măsură similară și cu votul pentru Theodor Paleologu. KWJ a fost votat în special în zona Clujului. Nu apare o asociere regională semnificativă a votului pentru Mircea Diaconu. Niciuna dintre cele cinci regiuni reținute în analiză nu a favorizat în mod special votul pro-Vasilica Dăncilă. În acest ultim caz a fost notată o surprinzător de puternică tendință de respingere a votului în favoarea acesteia în regiunea urbană care are Iașul ca centru. Surprinzătoare pentru că Moldova a fost, pentru o lungă perioadă, bazin electoral privilegiat pentru PSD. Pare să fie un indicator al procesului de restructurare regională a bazinelor electorale tradiționale din România. Cinci tipuri de vot comunitar Dacă analiza este detaliată la nivel de comunitate locală – oraș sau comună – atunci tabloul general al țării se schimbă. Nu mai apare numai diferențierea dintre KWJ, VVD și..

copyright © 2024 mesagerul.ro