Mesagerul.ro

Avem 55.000 de joburi neocupate și din cauza diferențelor de dezvoltare dintre regiuni și a migrației. Zonele bogate au locuri de muncă disponibile, dar în sectoare mai prost plătite

 Avem 55.000 de joburi neocupate și din cauza diferențelor de dezvoltare dintre regiuni și a migrației. Zonele bogate au locuri de muncă disponibile, dar în sectoare mai prost plătite

Dificultatea de a găsi oameni pregătiți să ocupe joburile din economie a fost confirmată marți de Institutul Național de Statistică, care a publicat rata și a numărului de locuri de muncă vacante. Potrivit INS, rata locurilor de muncă vacante a rămas la nivelul din trimestrul anterior, adică 1.11% , iar numărul joburilor neocupate a fost de 55.000. Un job vacant apare în piață în următoarele situații: dacă ai fost concediat iar șeful tău îți caută un înlocuitor, dacă te pensionezi și lași astfel un loc liber de muncă în companie sau când o firmă se dezvoltă și are nevoie de noi salariați. Crearea de locuri de muncă poate fi privită ca numărul total de locuri de muncă generate de firme (sau administrația publică) plus cele adăugate de noile firme intrate in piață. Simetric, distrugerea locurilor de muncă reprezintă numărul total de joburi la care renunță companiile existente sau cele pierdute ca urmare a ieșirii firmelor din piață. Cele două procese -generarea de locuri de muncă și distrugerea lor- coexistă în economie și este natural ca într-un un sector să se creeze locuri de muncă, în timp ce în alt sector economic acestea să fie în parte eliminate. O rată ridicată a locurilor de muncă vacante poate avea în spate o piață a muncii în efervescență, deși la fel de bine ar putea să nu semnaleze neapărat una care generează cu adevărat joburi, ci una cu o forță de muncă îmbătrânită, aflată în prag de pensionare și care trebuie prin urmare înlocuită. La fel, o piață a muncii care are o dinamică lentă, de cele mai mlte ori arată o piață a forței de muncă care ori a început ori va începe în curând un proces de distrugere de locuri de muncă Ce arată datele de marți ale Institutului Național de Statistică și la ce ne putem aștepta în viitor? În trimestrul III 2019, numărul locurilor de muncă vacante a fost 55.000, similar cu cel din trimestrul anterior. Rata locurilor de muncă vacante a fost 1,11%, menţinându-se la aceeaşi valoare ca şi cea din trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 8.700. Rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,22%), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,95%). Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (2,30%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (13.600 joburi neocupate) . Sectorul bugetar a însumat peste 26% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 6.500 de joburi libere se regăsesc în sănătate şi asistenţă socială, 6.100 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 2.000 locuri vacante în învăţământ. La polul opus, cea mai mică valoare ale ratei locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în industria extractivă (0,31%,), iar numărul total al locurilor de muncă vacante a avut cele mai mici valori în tranzacţii imobiliare şi industria extractivă (0.1 mii locuri vacante pentr..

copyright © 2024 mesagerul.ro