Când te uiți, așa, la Elveția, observi că țara este înconjurată de munți. Prin urmare, ar fi ciudat dacă postul de „ministru al Marinei” ar exista pentru țara respectivă. Totuși acest termen a fost utilizat în glumă, în trecut, de către unii oficiali guvernamentali. Un episod a fost relatat de către Tomomitsu Oba, fost vice-ministru pentru afaceri internaționale la Ministerul Finanțelor din Japonia, într-o carte. La o petrecere din Paris s-a auzit: „Ministrul elvețian al marinei a sosit”, iar toți participanții francezi au râs tare. Cu toate acestea, oficialul elvețian care a fost introdus în acest fel a spus cu calm: „Ministrul finanțelor din țara dvs. a venit recent în Elveția, dar niciunul dintre noi nu a râs.” Se spune că, la acea dată, deficitele guvernului francez invitau la râs derizoriu. România se află acum într-o situație de datorie atât de crucială, încât nu ar fi de mirare dacă combinația dintre ministrul elvețian al marinei și ministrul francez al finanțelor ar fi înlocuită de bugetul României pe 2020. Bine, nici bugetul pe 2019 nu a arătat excelent. Încă așteptăm execuția pe total an, dar deficitul va depăși 4%, cel puțin din informațiile prinse în rectificarea publicată în ultimul trimestru de anul trecut. Bugetul pe 2020 a fost promulgat luni, 6 ianuarie, de Președintele Klaus Iohannis, cu un deficit de 3,59% din PIB. O ciudățenie a MFP Poate cea mai ciudată situație legată de bugetul pe 2020 a fost cea relalată de către Consiliul Fiscal, care s-a trezit că trebuie să dea un aviz pe date incomplete trimise de Ministerul Finanțelor. Acesta a fost și motivul pentru care arată raportul în acel fel. Adică, incomplet. Opinia a fost una preliminară. Situația a fost una inedită. De neînțeles de ce a procedat astfel Ministerul Finanțelor. Și acest buget este unul optimist, pe partea de venituri prognozate, când se știe că ANAF nu poate foarte mult la nivelul actual, adică neinformatizat. Și dacă se începe informatizarea, durează, nu se face de pe o zi pe alta. Consiliul Fiscal a identificat o posibilă sub-execuție (supra-evaluare) a veniturilor bugetare pe anul 2019 localizate cu precădere la veniturile nefiscale, dar și la TVA. “Aceasta poate genera riscuri suplimentare privind realizarea veniturilor prognozate în anul 2020. În absența listei cu măsuri de politică fiscală și a impactului asociat acestora pentru anul 2020, CF are rezerve privind nivelul proiectat al unor agregate de venituri fiscale (supra-estimate la TVA, accize), precum și a majorării cu 60% a intrărilor anticipate din fonduri structurale și de coeziune de la UE al căror beneficiar final este sectorul public (de la 10,4 mld. lei în 2019, la 16,6 mld. lei în 2020)”, spune Consiliul. E adevărat, am avut bugete complet nerealiste în anii trecuți, cu venituri supradimensionate, pe hârtie. Ăsta a fost și unul dintre motivele pentru care în 2019, de exemplu, vom avea un deficit cu circa peste un punct procentual peste ținta de 3% din PIB. Pentru a se încadra în deficit, în anii trecuți se amânau la final de an plăți către firme. Lucru observat într-un raport și de Comisia Europeană. Două măsuri: una trecută în buget, alta nu Să începem cu măsura care nu este inclusă în buget: dublarea alocațiilor pentru copii. Acest document a fost transmis președintelui spre promulgare de Parlament. Ar fi, de..