BREAKING NEWS

Mesagerul.ro

 ​Business report: Criza forței de muncă, cea mai mare provocare din 2020 pentru mediul de afaceri din România; Afacere românească: Electrica primeşte mai mult de jumătate din energia hidro, cea mai ieftină din ţară, pentru consumul reglementat; România s

​Business report: Criza forței de muncă, cea mai mare provocare din 2020 pentru mediul de afaceri din România; Afacere românească: Electrica primeşte mai mult de jumătate din energia hidro, cea mai ieftină din ţară, pentru consumul reglementat; România s

Europenii schimbă avionul cu trenul, ca să salveze planeta. Tot mai multe țări extind rețeaua de trenuri de noapte, ca urmare a cererii masive...Un absolvent de ASE și-a lăsat afacerea din București
Criza forței de muncă, cea mai mare provocare din 2020 pentru mediul de afaceri din România. Criza forţei de muncă, accentuarea inflaţiei, perspectivele deprecierii monedei naţionale şi extinderea blocajului financiar vor reprezenta, în 2020, cele mai importante provocări pentru mediul de afaceri, arată concluziile celei de-a IX-a ediţii a "Barometrului privind starea economiei'', realizat de compania de consultanţă Frames şi dat vineri publicităţii. După ce, la precedentul barometru de opinie, din luna iulie 2019, inflaţia şi deprecierea leului se aflau în prim-planul temerilor investitorilor, în 2020 criza forţei de muncă tinde să revină în prim-plan. Astfel, anul viitor este văzut de majoritatea investitorilor drept un an în care măsurile reale de reformă vor fi, din păcate, îngheţate, cu consecinţe directe în înrăutăţirea cadrului macroeconomic, conform Digi24. Un absolvent de ASE și-a lăsat afacerea din București și a mers la sat ca să aducă legume bio în supermarketuri. Povestea lui Tudor Stanciu, orășeanul care plantează crăițe lângă cultura de varză bio. La 100 de kilometri de București, în comuna Vâlcelele, județul Călărași, în cernoziomul din Câmpia Bărăganului, un tânăr fermier obține legume bio - cu gust, parfumate și sănătoase. Și-a dorit pentru familia sa să le cultive într-un mediu curat, fără niciun fel de substanțe de sinteză chimică. Tudor Stanciu, absolvent de ASE și cu un master în maketing și comunicare în afaceri, a renunțat în 2010 la afacerea pe care o avea în București- două magazine de încălțăminte și accesorii- și s-a mutat la sat, mediu cu care până atunci nu prea avusese contact.Prima dată și-a plantat niște pomi fructiferi și câteva straturi de legume. An de an era mai entuziasmat, când vedea ce gustoasă era mica sa producție. Încurajat de prieteni și familie, a decis să ducă totul la un alt nivel, relatează Republica.ro. Afacere românească: Electrica primeşte mai mult de jumătate din energia hidro, cea mai ieftină din ţară, pentru consumul reglementat. Electrica va primi, de departe, cea mai mare cantitate de energie de la Hidroelectrica, pentru a furniza, în regim reglementat, energia electrică pentru clienţii din piaţa reglementată în prima jumătate a anului trecut, potrivit primelor date pe care am reuşit să le obţinem legate de alocările făcute de ANRE. Hidroelectrica, cel mai mare şi mai ieftin producător de energie electrică din România, a fost obligată de Autoritatea de Reglementare să vândă, în prima jumătate a anului viitor, 1,83 TWh de energie electrică furnizorilor de ultimă instanţă pentru consumul populaţiei reglementate, se arată în articolul Economica.net. România se menține în topul european la producția de cereale, dar rămâne tributară importului de alimente. Agricultura românească rămâne pe profit și în acest an, mai ales pe zona producției de cereale, chiar dacă recordurile nu s-au mai ținut lanț ca în 2018, însă rămâne tributară importului de alimente, cu un deficit în creștere, în special în comerțul cu Uniunea Europeană. România a reușit să se claseze și în 2019 pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui, și din punct de vedere al suprafeței cultivate, dar și al producției, cu un total 3,489 milioane de tone și un plus de 13,93% față de 2018. Cu toate acestea, randamentul înregistrat a fost mai mic față de 2018, de numai 2.660 kg/ha, iar suprafața însămânțată mai mare, respectiv 1,31 milioane hectare, față de un milion hectare în 2018, conform Profit.ro. Europenii schimbă avionul cu trenul, ca să salveze planeta. Tot mai multe țări extind rețeaua de trenuri de noapte, ca urmare a cererii masive. Operatorul Căilor Ferate din Austria (OeBB) va extinde reţeaua sa europeană de trenuri de noapte către noi destinaţii, după ce 2019 a adus o creştere de 11% a numărului de pasageri care au preferat călătoriile lungi. Austria, ţară amplasată în centrul continentului şi fără mari aeroporturi, nu a renunţat niciodată la trenurile de noapte. În urmă cu trei ani, OeBB a preluat vagoanele pe care operatorul feroviar german Deutsche Bahn le-a retras din circulaţie. Chiar şi ţara natală a Gretei Thunberg, Suedia, pregăteşte o licitaţie publică pentru noi curse de trenuri de noapte spre alte ţări europene, după ce numărul pasagerilor pentru cursele de noapte dinspre Goetheborg şi Stockholm până în zona arctică au crescut cu 43%, scrie inCont.ro. Investiții în agricultură prin intermediul bursei. Holde Agri Invest finalizează plasamentul privat care o va aduce la cota BVB. Au fost vândute acțiuni de 10 milioane lei, o treime din valoarea maximă oferită PIAȚA DE CAPITAL. Holde Agri Invest, societate anunțată în premieră de Profit.ro și care a atras în acționariat pe Sascha Dragic, proprietarul Superbet, unul dintre cei mai mari operatori de jocuri de noroc din România, Cornel Popa, partener fondator al casei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații și fondatorii firmei 7Card, a finalizat plasamentul privat care o va aduce la cota BVB anul viitor. Au fost vândute la prețul de 1,1135 lei/acțiune pachete de titluri însumând 10 milioane lei, abia la o treime față de valoarea maximă oferită de 29 milioane lei. Compania lansată de un grup de tineri cu experiență într-un proiect similar și intrată sub umbrela Certinvest, vizează să ajungă la exploatații agregate de peste 25.000 de hectare și randamente cu 2 cifre. De ce deficitul de 3% din Tratatul de la Maastricht echivalează cu 2% în cazul României. Atunci când au fost stabilite criteriile de la Maastricht a fost luată în considerație o medie a statelor europene, deoarece nu se putea veni cu valori diferite pentru fiecare situație în parte. Astfel, în materie de deficit bugetar, a fost stabilită mai mult sau mai puțin arbitrar valoare de trei procente din PIB, INDIFERENT de mărimea veniturilor și a cheltuielilor bugetare ale țărilor membre. Factorii de decizie de la noi au ales varianta de interpretare „milițienească”, în litera și nu în spiritul legii, așa încât au fost mulțimiți să se încadreze la maxim într-o limită stabilită pentru o situație medie a finanțelor publice dintr-un stat UE relativ la rezultatul economic. Asta, lăsând la o parte faptul că valoarea deficitului de -3% din PIB a fost stabilită pentru situații de recesiune și nu de avânt economic, notează Curs de Guvernare.ro.

copyright © 2020 mesagerul.ro