Abrogarea legii recursului compensatoriu, care a scos din închisoare înainte de termen aproximativ 21.000 de condamnați, din care peste 500 au comis din nou infracțiuni grave, va produce efecte doar în cazul celor vor primi condamnări de acum încolo. Cei care se află acum în penitenciare vor beneficia în continuarea de recursul compensatoriu, adică de reducerea zilelor de pedeapsă, pentru perioada pe care au executat-o până acum, au explicat pentru HotNews.ro specialiști în Drept. HotNews.ro a consultat magistrați și avocați legat de modul de aplicare a legii, opinia acestora fiind că, după abrogarea legii, singurii care nu vor mai beneficia de recursul compensatoriu vor fi cei care vor fi condamnați și închiși de la acel moment. Judecătorul Cristi Dănileț: Legea nu se aplică pentru cei care au săvârșit infracțiuni, dar încă nu sunt condamnați Explicațiile judecătorului:"Recursul compensatoriu este o lege care privește condițiile de executare a pedepsei. O persoană trebuie deja să fie condamnată și să se afle într-un penitenciar ca să se aplice această lege. Cei care sunt acum în penitenciar beneficiază de acestă lege până în momentul ieșirii ei din vigoare, adică pentru ceea ce au ispășit deja, nu și pentru restul de pedeapsă pe care îl mai au de executat de la momentul la care intră în vigoare abrogarea.Cei care vor fi condamnați de acum încolo nu vor mai beneficia de acestă lege pentru că ea nu mai există.Legea nu se aplică deci pentru cei care au săvârșit infracțiuni, dar încă nu sunt condamnați. Există și această discuție - dacă se aplică în cazul celor care au săvârșit acum o infracțiune și vor fi condamnați peste un an. Nu, această lege nu se aplică și acestora, pentru că este o lege de executare.Această lege vizează clar persoanele condamnate și aflate în penitenciar cât timp legea e în vigoare. Prin urmare, dacă legea iese din vigoare cei aflați în penitenciar vor beneficia de acestă lege doar până la momentul ieșirii ei din vigoare, după care restul de pedeapsă nu va mai intra sub incidența acestei legi. Cei care de acum încolo vor fi condamnați pentru fapte anterioare abrogării legii ei nu vor beneficia de recursul compensatoriu nicio zi, pentru că legea nu mai e în vigoare când ei vor intra în penitenciar". "Nu poate veni niciun parlament și niciun guvern din lumea asta să spună că pedeapsa este prea mare și hai să o reducem" Judecătorul Cristi Dănileț a vorbit și despre controversatul proiect de lege de modificare a Corurilor penale, aflat în Parlament, care ar ușura și mai mult procedura de liberare condiționată. Acum, liberarea condiționată poate fi aplicată după executarea a două treimi din pedeapsă, în timp ce proiectul care a stârnit numeroase controverse prevede că poate fi cerută și acordată liberarea condiționată după executarea a jumătate din pedeapsă."Liberarea condiționată nu este un drept, e o vocație - în situații excepționale, când dai dovadă de bună purtare în penitenciar și ai executat o parte din pedeapsă, doar atunci judecătorul te poate libera. Nu poate veni niciun parlament și guvern din lumea asta să spună că pedeapsa e mai mare și hai să o reducem, este exclusiv atributul judecătorului să decidă. Nu te amesteci în pedeapsa dată de judecător.Ce poate să facă Guvernul este să îmbunătățească condițiile din penitenciare. Noi am dat drumul deținuților mai devreme din penitenciare pentru condiții improprii, dar în paralel nu s-a îmbunătățit nimic în penitenciare. Statul român ar trebui să își permită o cheltuială rapidă și mare pentru a îmbunătăți condițiile în închisori. Dacă s-ar întâmpla asta, nu am mai avea probleme, nu și-ar mai avea obiect recursul compensatoriu.Noi am făcut doar jumătate - hai să îi punem în libertate, nu să și îmbunătățim condițiile din penitenciare. Și atunci și pe următorii îi punem în libertate. Hai să punem la socoteală viața oamenilor omorâți, tâlhăriți sau violați după punerea în libertate a atâtor mii de deținuți". "Politica penală a unui stat trebuie să vizeze protecția cetățeanului, nu să favorizeze infractorul" Potrivit judecătorului, investiția în penitenciare este principala soluție."Este de neînțeles cum judecătorii condamnă oameni și vine Parlamentul și spune dați-le drumul că nu avem condiții. Toți cetățenii corecți sunt prezumtive victime, iar statul trebuie să ne asigure protecția. Dacă eu ajung să constat că cineva atacă oamenii pe stradă, dar nu îl pot trimite la închisoare pentru că nu am paturi suficiente în penitenciare, atunci justiția nu își mai are rostul, statul nu mai funcționează ca sistem de protecție a cetățeanului, ci mai degrabă devine un favorizator al infractorilor, iar așa ceva este de neconceput. Politica penală a unui stat trebuie să vizeze protecția cetățeanului, nu să favorizeze infractorul".Și judecătorul Alin Bodnaru de la Judecătoria Sectorului 3 are același punct de vedere legat de aplicarea legii, după abrogare."Se ia în considerare legea recursului compensatoriu pentru perioada în care persoana condamnată a stat în închisoare până la momentul abrogării. Cei condamnat beficiază de recursul compensatoriu pentru cât a executat din pedepsă până la momentul abrogării legii", a explicat judecătorul. Avocat: Toți cei care se află acum în penitenciare beneficiază de legea recursului compensatoriu Și avocatul Adrian Toni Neacșu a explicat că toți cei care se află acum în penitenciare beneficiază de legea recursului compensatoriu. "Se aplică legea penală mai favorabilă, pentru că liberarea condiționată ține de Codul penal. Ca atare, condițiile respective se vor aplica tuturor celor aflați în acest moment în penitenciar. Este condamnat, se află în executarea pedepsei, se aplică în continuare recursul compensatoriu indiferent că legea se abrogă sau nu. Aici nu există niciun dubiu, caracterul de lege penală mai fav..