​Black Friday e un concept de comerț pe care românii l-au importat, l-au folosit apoi l-au transformat într-un fel de monstrul lui Frankenstein. În 2019, vânzările sunt mai mari ca niciodată și mai mulți au auzit de-o chestie total necunoscută până în urmă cu zece ani. Și, dacă asculți cu atenție, vei auzi cum toată lumea își freacă mâinile de bucurie că există fenomenul ăsta. „Haha, să vezi de Black Friday ce țepe vin!”, ar putea fi foarte bine crezul românilor care cred că lumea se învârte în jurul lor și sunt un fel de țintă pentru țepe sau conspirații globale. Eu am căutat însă o linie care separă Black Friday în bine și rău, că nu există un singur mod în care să vezi lucrurile. Chiar și acum, pe final de 2019, există țepe, modificări de prețuri și campanii prea întinse ca să mai însemne ceva pentru cumpărători. Apoi, există lucrurile bune pe care fenomenul acesta de comerț le-a adus în România. În 2011, magazine online din România au adus Black Friday în comerțul online ca să-și revină după criza economică și, la o adică, să fie chiar o concurență pentru magazinele fizice. Cele care au încercat pionierat în zona asta au fost e MAG, Flanco, evoMAG, PC Garage, Domo și Koyos. În funcție de vârsta ta, e posibil să nu fi auzit de ultimele două, că au dispărut deja. În următorul an s-au băgat și Altex, și F64. Sunt relevante aceste două nume, pentru că primul domină piața de comerț offline cu o rețea mare de magazine, iar cel de-al doilea joacă singur în piața foto-video. Primul Black Friday a pornit la fiecare diferit, dar un magazin a stabilizat, cumva, ideea că ar trebui ca totul să debuteze la 12 noaptea. eMAG a început la 5 dimineața, evoMAG la 8 dimineața, Koyos la 6 dimineața, iar Domo, ei bine, când și-a deschis magazinele fizice. Dar PC Garage a încercat de la 12 noaptea. Niciun site n-a rezistat accesările mai mari decât estimările din ziua aia. 2011 ar trebui să fie anul de referință în Black Friday, de când comerțul online a început să conteze în România Ca să înțelegem de unde a pornit Black Friday, avem nevoie de contextul din urmă cu opt ani. România căuta o direcție după criza economică din 2009 și, la nivel internațional, comerțul online era în plin boom, pentru că era mai simplu să cumperi așa - atât pentru clienți, cât mai ales pentru magazine că nu mai aveau nevoie de un spațiu fizic unde să aibă angajați și să expună produse. La final de 2011, eMAG susținea că 2,5 milioane de români, adică aproximativ 31% dintre utilizatorii activi de internet din ţara noastră, îi vizitează lunar site-ul. Cifra asta era dificil de atins de un magazin offline, tradițional. Dar, ca idee, acei clienți care vizitau magazinul au înregistrat, tot în 2011, 1,3 milioane de comenzi. Asta însemna de 300 de ori mai mult decât cu un deceniu în urmă, când a debutat acest magazin. De ce sunt relevante cifrele astea? Ca să-ți arăt unde se regăsește acest magazin și ce a însemnat Black Friday uite câteva cifre de la ultimul Black Friday făcut de eMAG: vânzări de 499 milioane de lei, 10,8 milioane de vizite pe site și 7.500 de comenzi înregistrate în cel mai activ minut. Toate astea într-o singură zi. În mai puțin de un deceniu, Black Friday a trecut prin aproape toate fazele. De la reduceri false despre care ANPC a zis în 2018 că ar fi în proporție de 80% până la vândut apartamente online. Mai important decât orice e că a familiarizat românii cu comerțul online și treaba asta angrenează o economie de care poate nu ai habar, pentru că nu poți „să pui mâna” pe ea. Nu mai sunt fabrici și uzine, sunt servere, depozite și echipe de consultanță și vânzări. De ce România avea nevoie de Black Friday (nu neapărat pentru reduceri) Personal, urmăresc Black Friday din 2012, dar nu ca să cumpăr, ci ca să văd ce magazine se bagă în treaba asta, ca să am ocazia să discut cu directori de magazine și analiști din domeniu și să încerc să înțeleg până unde se poate duce. Anul acesta am aflat de la Florinel Chiș, director executiv ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online) că Black Friday va duce la o creștere a achizițiilor online cu 20%. Asta după ce, în 2018 față de 2017 a fost o creștere de 30%. Și încă e loc de creștere. Dar mai important mi se pare asta: 70% dintre comenzile din zona rurală vor veni de pe telefoane, dat fiind că astfel de conexiuni sunt cel mai des întâlnite în sate și comune. În așa zone nu poți să pui un magazin, cu doi până la zece angajați, și să speri că vinzi. Dar oamenii din rural pot comanda online și să aibă acces, într-o anumită măsură, la un stil de viață care până acum câțiva ani era rezervat „orășenilor”. Legat de achiziția de pe mobil, eMAG a avut la ultima ediție de Black Friday 76% dintre vizite de pe telefon. Asta înseamnă atât site, cât și aplicație pe Android și iPhone. În acest context mai amintesc un lucru: 42% dintre comenzi au fost plătite cu cardul, o creștere de 8% față de anul trecut. Bine, cumva magazinul și-a pregătit creșterea asta cu un comision de cinci lei per plată ramburs. Pe clienți i-a enervat treaba asta, dar magazinele online și firmele de curierat vor ca plata cu cardul să fie la 100%. Motivul e simplu: eficiența. Până și directorul Raiffeisen, Steven van Groningen, a spus într-o comparație a României cu Germania că plata ramburs la noi e o chestie bizară, care îngreunează tot procesul. E simplu de ce se întâmplă asta. Cashul de la client trebuie ridicat de curier, strâns, depus apoi în companie. Clientul n-are mereu cash, stă să se ducă la bancomat, pierde timp cu număratul și tot așa. Plata cu cardul eficientizează sistemul acesta, de unde și presiunea pe care eMAG încearcă s-o pună acum ca să educe piața. Evident că interesul pe plata cu cardul e pentru toți jucătorii din mediul economic, de la bănci care percep comisioane și emitenți de carduri până la procesatori de plăți, magazine și curieri. Dar parcă era și timpul să ieșim din epoca de piatră a banilor gheață scoși de la bancomat în ziua de salariu. Black Friday a contribuit și la digitalizarea pieței. IT-ul e un alt sector care profită masiv de Black Friday, chiar dacă pentru cei mai mulți angajați nu-i evident de ce. Mulți ani România a existat pe harta corporațiilor doar datorită mâinii ieftine de muncă în IT. În jargonul industriei asta se numește outsourcing și, pe scurt, înseamnă că externalizezi din corporația ta niște munci repetitive și de bază către niște muncitori ieftini din România, Bulgaria, Serbia, India și alte piețe mici. De exemplu, externalizarea către România duce la o economie cu până la 25% pentru corporația care face asta. Pentru sectorul IT Black Friday înseamnă ceva dintr-un anumit punct de vedere: infrastructura web. În primul an, site-urile au avut probleme mari de stabilitate pentru că nimeni nu știa la ce să se aștepte. Cine a făcut greșeala să comunice ora, adică toți, s-a trezit cu un trafic mai mare decât ar fi crezut vreodată. Nu puteau fi făcute estimări, pentru că toți erau la început de drum. În 2012, eMAG a investit 200.000 de euro în software și echipamente pentru ziua reducerilor. În 2019, a investit trei milioane de euro în servere, servicii de hosting online sau cloud ca platforma să fie accesibilă. Dincolo de investiția în echipamente, magazinele online angajează sau plătesc servicii pentru infrastructură web mai stabilă. Și nu plătesc neapărat în afară, ci intern, adică în economia României. Dau tot eMAG ca exemplu, că e cel mai mare jucător pe zona asta: divizia IT Research pentru dezvoltare software a avut în 2018 afaceri de 109,5 milioane de lei și o medie de 627 de angajați (în creștere cu 75 de angajați față de 2017). De ce în medie? Pentru că în perioadele aglomerate, cum ar fi Black Friday, recrutează mai mulți. Mai e un domeniu economic care trage de Black Friday ca un român neaoș din damigeana de vin: curieratul. De Black Friday 2019, eMAG are parteneriat cu Poșta Română pentru 625 de oficii. Ai fi crezut vreodată, până acum trei - patru ani, că o să mai vrei să ai de-a face cu Poșta dincolo de niște facturi? Că vrea sau nu vrea, poate să fie ținută în viață de zona online. Apoi, Fan Courier, cel mai mare jucător pe piața de curierat, a..