Mesagerul.ro

 Centralele nucleare îmbătrânesc: iată care sunt riscurile Franţei

Centralele nucleare îmbătrânesc: iată care sunt riscurile Franţei

Franța este una din țările europene care deține tehnologia energiei nucleare, folosită și în scopuri civile pentru producerea de energie electrică. După rezoluția din 1956, spre sfârşitul anilor '70, au fost activate primele centrale, Franța devenind
Franța este una din țările europene care deține tehnologia energiei nucleare, folosită și în scopuri civile pentru producerea de energie electrică. După rezoluția din 1956, spre sfârşitul anilor '70, au fost activate primele centrale, Franța devenind astfel un stat care nu numai că își satisface nevoile energetice, dar care reușește să obțină şi un surplus pentru a-l vinde în străinătate. Unul dintre cumpărători este Italia, a cărei piață energetică depinde foarte mult de producția nucleară franceză, scrie Il Giornale, citat de Rador. Când au fost construite primele uzine, durata medie de viață estimată a reactoarelor a fost de patruzeci de ani, astăzi centralele franceze atingând vârsta critică indicată de proiectanți. Cu toate acestea, Franța nu pare dispusă să-și închidă centralele şi efectuează de zor teste pentru a evalua posibilitatea ca acestea să rămână în funcțiune cel puțin încă 15 ani, până în 2035. De fapt, până la acea dată, în planul de dezvoltare al guvernului francez ar trebui să se ajungă la o scădere cu 30% a producției de energie din uraniu, într-un interval de timp care va permite demontarea centralelor mai vechi. Riscurile întreținerii deficitareCeea ce face Franța nu este nimic altceva decât un program de întreţinere a centralelor care vizează să extindă durata de viață a fiecărui reactor, pentru a continua să producă energie electrică la capacitate maximă. În acest fel nu se înlocuiesc centralele nucleare, ci doar componente, în speranța că structura principală poate rămâne solidă. Un fapt care se datorează mai ales eșecului noilor proiecte de centrale nucleare, cum ar fi cea aflată în construcție în Flamanville. Deși ar fi trebuit să coste cu puțin peste trei miliarde și să devină activă în 2012, lucrările au costat guvernul francez peste 12 miliarde de euro și nu există nicio posibilitate ca centrala să fie activă înainte de 2023. Potrivit Le Monde, cauza ar fi pierderea cunoștinţelor într-un sector care a fost în expansiune cu mai bine de 20 de ani în urmă. Consecinţele sunt că Franța continuă să se bazeze pe vechile centrale nucleare, punând în pericol nu numai mediul, dar și viața oamenilor care lucrează sau trăiesc în vecinătatea uzinelor.

copyright © 2020 mesagerul.ro