​​Copiii care trăiesc în familii în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate au performanțe mai bune la școală față de copiii din familiile neafectate de fenomenul migrației. Pe de altă parte, însă, plecarea părinților la muncă în străinătate crește riscul de îmbolnăvire și de înrăutățire a sănătății mentale în rândul copiilor care rămân în grija, fie doar a unui părinte sau în cea a bunicilor sau altor rude. Iar cei mai afectați de plecarea părinților sunt fetele și copiii care trăiesc în mediul rural. Acestea sunt principalele 3 concluzii ale unei vaste cercetări recent publicate ale Alinei Botezat, cercetător la Institutul de Cercetări Economice și Sociale ”Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iași. Reporterul HotNews a avut o discuție cu Alina Botezat, la scurt timp după ce domnia sa și-a prezentat la sediul BNR două dintre cele mai recente lucrări. Rep:Cum v-a venit ideea acestor studii?Alina Botezat: Majoritatea temelor mele de cercetare au drept sursă de inspirație problemele cu care se confruntă la un moment dat societatea. Cu cât acestea au un impact mai mare asupra populației, cu atât sunt mai intens reflectate și discutate în media și în spațiul public. Niciodată, în cazul unui cercetător din sfera științelor sociale, ideile de studiu nu apar doar stând în birou și așteptând un ‚Evrika!’ În plus, multe dintre temele pe care le-am abordat au avut la bază și o o oarecare emoție, empatie față de anumite evenimente sau fenomene sociale. Astfel, am studiat ce impact are migrația părinților asupra copiilor care rămân acasă în grija altor persoane, sau fenomenul migrației medicilor, precum și intenția de emigrare în rândul studenților de la medicină. Sau, mai demult, am cercetat cum au afectat măsurile de austeritate, luate în România în 2010, pe angajații din mediul bugetar. Rep: A fost dificila obtinerea datelor? Alina Botezat: Oricât de interesantă și actuală ar fi tema de cercetare, lispa datelor sau anumite limitări impuse de calitatea lor sunt principalele probleme cu care se confruntă un cercetător. În cazul meu, unele date le-am obținut ușor, întrucât provin din baze de date care sunt publice, naționale sau internaționale. În schimb, alte date au fost imposibil de accesat întrucât conțineau informații cu caracter personal, iar anonimizarea în vederea utilizării lor în scopuri științifice nu este în sarcina instituției care deține respectivele date. Să vă dau un exemplu: Am fost foarte interesată să am acces la acele cereri pe care medicii le depun în vederea obținerii certificatului de conformitate necesar în procesul de emigrare. Cererile respective conțin informații a căror analiză ne-ar fi putut ajuta să înțelegem mai bine fenomenul migrației medicilor din România. Mi s-a transmis de la Colegiul Medicilor că acele cereri conțin date cu caracter personal, iar anonimizarea lor nu intră în atribuțiile Colegiului Medicilor. Prin urmare, nu puteam avea acces la ele. Majoritatea datelor privind medicii emigranți din România provin din statisticile țărilor de destinație. Nu știu dacă INS-ului îi revine toată responsabilitatea pentru cantitatea și acuratețea datelor. Mai degrabă aș deplânge o lipsă de unitaritate în metodologiile și standardele de culegere a datelor din diferite instituții publice. Există date la nivel de ministere, școli, autorități publice și alte instituții, dar de multe ori avem dificultăți în accesarea și procesarea lor. O cauză ar fi lipsa de personal specializat în culegerea de date la nivelul acestor instituții. Apoi, poate ar fi nevoie și de norme sau metodologii mai elaborate pentru culegerea datelor, sau de o conectare mai bună între aceste autorități și mediul academic. Un schimb de expertiză între acești factori ar îmbunătăți, cu siguranță, procesele de culegere și prelucrare a datelor. Rep: Care au fost principalele 3 concluzii ale studiului legat de emigratia parentala? Alina Botezat: Studiul privind impactul emigrației parentale asupra copiilor rămași acasă (care poate fi accesat aici) are următoarele 3 concluzii: 1) Copiii care trăiesc în familii în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate au performanțe mai bune la școală față de copiii din familiile neafectate de fenomenul migrației. 2) Pe de altă parte, însă, plecarea părinților la muncă în străinătate crește riscul de îmbolnăvire și de înrăutățirie a sănătății mentale în rândul copiilor care rămân în grija, fie doar a unui părinte sau în cea a bunicilor sau altor rude. 3) Cei mai afectați de plecarea părinților sunt fetele și copiii care trăiesc în mediul rural. Rep: Cum va explicati faptul ca fetele sunt mai afectate decat baietii din punctul de vedere al stressului indus? Dar faptul ca in randul copiilor cu cel putin un parinte plecat, numarul cazurilor de hartuire/ bullying este mai redus decat in randul celorlalti copii? Alina Botezat: Înainte de a oferi câteva explicații, trebuie menționat faptul că studiul nostru se referă la copiii între 11 și 15 ani. S-ar putea ca pentru alte grupe de vârstă efectele să difere. Așa cum arată și ale studii, fetele sunt mai afectate decât băieții, în special în acele familii unde mama este cea care lipsește. De obicei, fetele, și nu băieții, preiau cea mai mare parte din sarcinile gospodărești sau cele ce țin de îngrijirea fraților mai mici atunci câ..