”În momentul de față facem verificări la 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată, tranzacție al cărei mecanism e detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu (prim-viceguvernatorul BNR-n.n.) către Asociația Română a Băncilor (scrisoare consultată de HotNews.ro-n.n.). E inițiată deja o acțiune acțiune penală la nivelul DIICOT și cel puțin una dintre aceste bănci pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani. Operațiunile s-au făcut printr-o singură unitate și există suficiente indicii privind încălcarea legii”, a spus miercuri Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din Banca Centrală. ”Cel mai mult mă îngrijorează un risc pe care îl văd ca fiind foarte periculos, legat de spălarea banilor. Mă refer la ceea ce primim de pe plan extern referitor la tranzacții făcute în România pentru clienți externi sau la tranzacții făcute în România cu sume provenite din străinătate. Asta în ciuda avertismentelor pe care le-am dat și pe care continuăm să le transmitem. Ultima scrisoare a plecat sub semnătura primviceguvernatorului Florin Georgescu în 20 februarie. Capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României, chiar dacă frauda este externă. Dar, prin felul în care (nu) s-au aplicat normele privind cunoașterea clientelei s-a favorizat un mecanism de spălare de bani inițiat undeva în străinătate și continuat pe teritoriul țării noastre”, spune Cinteză. Nu ezitați să închideți conturi atunci când aveți cea mai mică suspiciune că prin acele conturi se fac tranzacții care vă pot cauza necazuri. Nu ezitați în a NU accepta să deschideți sau să închideți anumite conturi, mai avetizează supraveghetorul șef din BNR. Ceea ce s-a întâmplat la această bancă din România îmi aduce aminte de ce s-a întâmplat în cazul Danske sau de complicitățile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank. Să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela!, mai spune Cinteză. Băncile ce operează în România se confruntă în această perioadă cu un nou risc în creştere, atât pe plan local cât şi la nivel global: riscul de spălare a banilor. Problema e deja cunoscută în cadrul Asociaţiei Române a Băncilor și desigur a BNR. Pentru că măsurile de prevenire a acestui fenomen trebuie să fie din ce în ce mai ferme iar atenţia bancherilor trebuie sporită. Cazul Danske Bank se referă la faptul că prin branch-ul acestei bănci daneze din Estonia au fost spălate aproximativ 200-220 miliarde de euro, provenind din Rusia (pe listă a intrat ulterior şi Letonia). Aceasta în condiţiile în care autorităţile de supraveghere din cele două ţări- Estonia şi Danemarca – fuseseră avertizate de către Rusia încă din 2007 că urmează să fie spălate importante sume de bani prin Danske Bank din Estonia. Dar se pare că implicarea personalului de acolo a fost foarte puternică, mergând până la falsificare de documente. Nu se poate face însă o acuzaţie de Spălare de Bani întrucât nu se poate dovedi originea criminală a banilor. În aceste condiţii se pot aplica doar sancţiuni privind neaplicarea adecvată a politicilor de cuno..