De când a venit frigul, din ce în ce mai mulți consumatori din București reclamă lipsa căldurii și a apei calde, iar anul trecut am avut un număr serios de probleme în sistem: cca 3500 de avarii la rețeaua RADET și pierderi de 2000 t/h prin găurile din rețelele de transport și distribuție a energiei termice. În ce măsură sistemul de termoficare mai face față unei ierni și ce trebuie făcut de urgență? L-am întrebat pe dl. Claudiu Crețu, administrator special ELCEN, care avertizează că termoficarea din București e aproape de colaps și necesită investiții urgente. Sunt fonduri europene disponibile. E nevoie de implicare și asumare din partea factorilor de decizie și, mai ales, de coerență în implementarea proiectelor Ce se va întâmpla în această iarnă și în următorii 1-2 ani cu sistemul de termoficare din București? În eventualitatea în care vom avea o problemă cu importurile de gaze (cauzate de neînțelegerile privind tranzitul prin Ucraina), ce probleme pot apărea, pentru ELCEN și pentru cei care au încălzire pe gaze? În momentul de față, sistemul de termoficare din București se află într-o situație dramatică, marcată de creșterea pierderilor de agent termic și apă de adaos, atât din punct de vedere tehnic din cauza degradării rețelei de transport și distribuție, cât și din punct de vedere financiar întrucât există restanțe la plata facturilor curente, precum și a subfinanțării ce a îngreunat/împiedicat acțiunile de modernizare și reabilitare. Sunt necesare eforturi deosebite pentru a gestiona un sistem complex, nemodernizat la timp, cu durata de viață depășită care, în lipsa investițiilor urgente, riscă avarii iminente majore. ELCEN are în componență patru CET-uri, din care doar una este modernizată – CET București Vest, iar rețelele de transport și distribuție sunt și ele supradimensionate și vechi de peste 40 de ani, iar reparațiile au fost mai degrabă cârpeli. Cu cât se întârzie mai mult în ceea ce privește investițiile, cu atât cresc pierderile și, implicit, costurile operaționale. Perspectivele referitoare la riscul creșterii dependenței României de importurile de gaze și electricitate care este, de altfel, un efect cât se poate de clar al lipsei de investiții, reprezintă o situație ce trebuie abordată cu maximă implicare și asumare de către toate instituțiile statului. În perioadele de vârf de consum, când producția internă și extracția din depozitele de gaze nu sunt suficiente, România își asigură necesarul din importuri. În eventualitatea unei întreruperi a livrării de gaze naturale din Rusia iminentă pentru iarna 2019-2020 pe fondul disputelor legale din Ucraina și Rusia, Bucureștiul s-ar putea afla într-o situație vulnerabilă din pricina unui deficit de gaze din import. Există riscul întreruperii livrărilor de gaze naturale din Rusia; spre deosebire de centralele individuale, CET-urile din București pot funcționa pe combustibil de back-up Pentru o mică parte din grupurile energetice, ELCEN are încă posibilitatea de a folosi un combustibil alternativ (păcură), însă nu este o soluție de dorit întrucât poluează și afectează instalațiile. Acesta este un motiv în plus pentru a se realiza investiții în modernizarea și eficientizarea activității de producție ce vor conduce automat la o utilizare eficientă a gazului, la asigurarea capacității de producție necesare și, implicit, la o scădere a prețului energiei termice pentru locuitorii Capitalei. Fără investiții serioase în următorii 1-2 ani, ELCEN nu poate fi o companie eficientă, ba mai mult, funcționarea pe partea de producție ar putea fi grav afectată cu repercusiuni majore, pe termen lung, asupra aprox. 2 milioane de locuitori și cu impact negativ în ceea ce privește siguranța SEN.Care este starea capacităților de producție pe care le aveți, ce măsuri sunt incluse în planul de investiții și ce ar trebui făcut pentru ca aceste investiții să poată fi făcute? CET-urile construite în anii ’60-’70 sunt foarte aproape de a-și încheia perioada de funcționare în condiții de siguranță din punctul de vedere al respectării legislației de mediu. O singură centrală dintre cele patru este modernă, iar două dintre ele sunt din 1964. În ultimii 10 ani, ELCEN nu a efectuat investiții majore întrucât capacitatea financiară a companiei a fost puternic influențată de neplata subvenției de către PMB și de creșterea datoriilor RADET față de ELCEN. Țintele stabilite la nivel european pe partea de energie-mediu sunt foarte ambițioase și vizează diminuarea până la neutralitate a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și creșterea eficienței energetice până la un nivel care să asigure sustenabilitate economică atât la furnizor cât și la consumator și securitatea furnizării cu energie. Întregul sector energetic va fi reconfigurat în următorii 30 de ani, iar tranziția către o energie curată va implica măsuri ce vor reprezenta o provocare pentru toți actorii din sectorul energetic, de aceea revin la necesitatea urgentă a implementării investițiilor pentru creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Suma necesară investițiilor în sursa de căldură, pentru modernizare și eficientizare, este de 500 milioane euro ELCEN nu deține resursele necesare acoperirii din fonduri proprii a investițiilor, iar accesarea finanțării din fonduri europene nerambursabile sau din alte fonduri acordate de instituții financiare internaționale în starea de insolvență este imposibilă. În consecință, trebuie create premisele prin care să fie atrase sursele de finanțare necesare realizării investițiilor (ex. schema EU-ETS). Suma necesară investițiilor se ridică la aproximativ 500 milioane euro. În prezent, ELCEN derulează investiții în capacitățile de producție existente, în vederea respectării cerințelor impuse de legislația de mediu, ce vizează modernizarea instalațiilor de ardere la CET Progresu și CET București Sud. S-a finalizat investiția constând în două CAF-uri la CET București Vest și CET Grozăvești. De asemenea, avem în vedere investiții în unități noi de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficiență, însă, așa cum am spus, este nevoie de crearea contextului legal și financiar pentru implementarea acestora.Care este situația actuală a companiilor ELCEN și RADET, datoriile ELCEN și între companii? Care credeți că ar fi soluția legală pentru rezolvarea situației actuale și eliminarea blocajului instituțional în care ne aflăm de mai mulți ani? Neachitarea subvenției de către Primăria Municipiului București în conformitate cu obligațiile asumate a condus la creșterea valorii creanțelor curente ajungându-se în prezent la suma de 140 milioane lei. În aceste condiții, ne apropiem periculos de situația în care nu vom putea plăti la rândul nostru materia primă, gazul natural, către furnizorul Romgaz și nu vom putea efectua plata salariilor propriilor angajați. În orice moment, furnizorul de gaz poate sista livrarea materiei prime pe fondul neachitării obligației de plată, ceea ce ar putea conduce la întreruperea furnizării apei calde și a căldurii la consumatori. Primăria nu achită nici subvenția curentă, datoriile curente fiind 140 milioane lei, ceea ce înseamnă că nu vom putea plăti gazul și nici salariile angajaților. Mai mult decât atât, din cauza condiției tehnice precare a rețelei de transport și distribuție, ELCEN se află în situația de a livra apă de adaos – care să suplinească pierderile de apă înregistrate – la valori medii de 2000 tone/h în sezonul de iarnă și de 1300 tone/h în sezonul de vară. Acest fapt a impus menținerea presiunilor pe conductele de retur la limita de avarie și reducerea drastică a presiunilor pe conductele tur. Analiza datelor de funcționare din ultimii ani arată că valorile presiunilor pe conductele tur în sezonul de iarnă au scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2600 t/h. Funcționarea pe termen lung cu actualele debite de apă de adaos precum și cu valori depășite ale durității totale a apei datorită infiltrațiilor de apă brută în punctele termice are efecte distructive asupra agregatelor producătoare de energie a centralelor: - coroziuni datorate conținutului mare de oxigen din apa de termoficare; - depuneri dure pe suprafețele de schimb de căldură datorate depășirii valorilor durității totale a apei din circuitul de termoficare; Funcționarea în aceste condiții produce efecte distructive asupra agregatelor producătoare, în special asupra CAF-urilor, conducând la indisponibilizări repetate a acestora cu efecte negative asupra alimentării cu energie termică a consumatorilor și limitează debitele de agent termic livrate. În plus, un debit mărit de apă de adaos î..