Mesagerul.ro

 Comisia Juridică a Senatului a modificat proiectul de lege al Guvernului. Încuvințarea stării de alertă se va face de către Parlament/ USR și PLUS avertizează că proiectul venit de la Guvern favorizează politizarea administraţiei publice

Comisia Juridică a Senatului a modificat proiectul de lege al Guvernului. Încuvințarea stării de alertă se va face de către Parlament/ USR și PLUS avertizează că proiectul venit de la Guvern favorizează politizarea administraţiei publice

Comisia juridică din Senat a amendat proiectul de lege al Guvernului privind starea de alertă și dă aribuții Parlamentului în acest sens. Mai exact Parlamentul este cel care încuvințează starea de alertă prin ședință comună a celor două Camere i nu Guvern
Comisia juridică din Senat a amendat proiectul de lege al Guvernului privind starea de alertă și dă aribuții Parlamentului în acest sens. Mai exact Parlamentul este cel care încuvințează starea de alertă prin ședință comună a celor două Camere i nu Guvernul prin ordonanță de urgență așa cum prevede actula lege. Raportul elaborat de comisia Juridică urmează să intre la vot în plenul Senatului care este primă Camera sesizată. Proiectul inițiat de Guvern a creat nemulțumirea parlalmentarilor de la toate formațiunile politice. USR și PLUS au avertizat că acesta "favorizează politizarea administraţiei publice". Amendamentul a fot propus de senatorul PSD Șerban Nicolae și adoptat de Comisia Juridică. Modificarea prevede că starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării iar măsura se supune încuviințării Parlamentului. Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de trei zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată. Dispozițiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și în cazul prelungirii stării de alertă”, se arată în amendamentul propus de Șerban Nicolae și votat de senatorii juriști. Parlmentarii USR susțin că starea de alertă "nu trebuie să fie folosită de partidul la guvernare nici pentru politizarea administraţiei publice, nici pentru a-şi pregăti viitoarele campanii electorale". USR semnalează că:se elimină concursurile de angajare în instituţiile publice pe perioada stării de alertă, "putând fi angajaţi oameni, după bunul plac", pe durată determinată de şase luni.în lipsa unor prevederi clare, angajările ar putea fi însă făcute şi în ultima zi a stării de alertă, nu există vreo interdicţie în proiect de a prelungi aceste contracte ulterior sau chiar de a le transforma în contracte de muncă pe perioadă nedeterminată", arată USR.prin derogare de la legislaţia" în vigoare, numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public vor putea fi făcute fără îndeplinirea condiţiilor de pregătire.Se deschide, astfel, calea de intrare în corpul înalţilor funcţionari publici (prefect, subprefect, inspector guvernamental, secretar general) a unor persoane care nu au fost anterior funcţionari publici, iar lipsa concursului va face posibilă suprapolitizarea şi a acestui corp de funcţionari. În teorie, durata contractului este limitată şi în acest caz la şase luni, dar, din nou, nu există vreo interdicţie de prelungire sau de transformare în angajare pe durată nedeterminată", adaugă Uniunea.statul îi va putea trimite forţat pe angajaţii la stat în concediu de odihnă, le va putea modifica temporar locul şi felul muncii", iar în cazul funcţionarilor publici din administraţia publică le va putea, "unilateral, modifica raportul de serviciu". "Astfel de prevederi ridică serioase semne de întrebare cu privire la constituţionalitatea măsurilor, care par gândite mai puţin în interesul cetăţenilor şi mai mult al partidului aflat la guvernare.Starea de alertă nu trebuie să fie folosită de partidul la guvernare nici pentru politizarea administraţiei publice, nici pentru a-şi pregăti viitoarele campanii electorale", avertizează USR. De altfel, parlamentarii USR au depus un amendament de modificare a art. 21 din proiectul de lege care prevede ca toate contractele de muncă ale persoanelor angajate fără concurs în instituţiile şi autorităţile publice să înceteze de drept, fără excepţie, la finalul perioadei de şase luni şi să nu poată fi făcute numiri, cu derogare de la lege, în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public". Și PLUS atrage atenția că multe din textele propuse în proiectul Guvernului Orban, de reglementare a stării de alertă, maschează măsuri, limitări și interdicții ale drepturilor și libertăților fundamentale ce caracterizează o veritabilă stare de urgență. "Guvernul a înaintat Parlamentului un proiect de lege ce dublează normele existente. Practic, în cazul aprobării proiectului de către Parlament și intrării lui în vigoare, vom avea două reglementări aplicabile în paralel, fapt ce poate duce la o stare de incertitudine legislativă și la abordări incoerente din partea diferitelor autorități, inclusiv a instanțelor. O astfel de situație poate duce la constatarea de către CCR a încălcării Constituției”, precizează PLUS, printr-un comunicat de presă . Totodată PSD și PRO România au semnalat acest lucru.

copyright © 2020 mesagerul.ro