Mesagerul.ro

Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald

 Competiția de proiecte de cercetare Idei 2020, impresii la cald

UEFÎSCDI a lansat și mult așteptata competiție de Idei PCE (proiecte de cercetare exploratorie) 2020, punând la bătaie exorbitanta sumă de 90 milioane lei, ceea ce ar ajunge pentru 75 de noi proiecte de 3 ani. Conform Anexei 4 a pachetului de informații, s-au definit 12 subdomenii (Matematică / Informatică / Chimie / Fizică etc.), deci fericiții norocoși aproape că se vor număra pe degetele de la o mână, cel puțin pentru anumite domenii. Întâi, câteva considerații de natură financiară. Un proiect are valoarea maximă de 1,2 milioane lei, pentru 36 luni. Admitem o regie de 20 % din cheltuielile directe, adică media între valoarea stipulată în pachetul de informații prin precisa sintagmă “de regulă, cheltuielile indirecte nu vor depăși 15 %” și cei 25 % admiși în “situații bine întemeiate” (neprecizate). Această înseamnă cam un milion de lei cheltuieli directe, pentru 3 ani, deci cca. 27778 lei pe lună. Chiar în condițiile absenței totale a altor cheltuieli (deplasări, materiale, de echipamente cred că nici nu poate fi vorba), salariile rezultante ar permite finanțarea a cca. 15900 lei salariu net. Asta înseamnă cam 3200 Euro pe lună (net). Au existat discuții interminabile privind nivelul de salarizare din cercetare, unii “influencers” acuzându-i pe anumiți cercetători că-și iau salarii nejustificate de 50 de euro pe oră, în timp ce țara moare de foame. Dacă ar fi așa, un director de proiect PCE 2020 ar putea consuma toate cheltuielile directe ale proiectului numai pe ilustra sa persoană – și nici n-ar părea exagerat. Dar să încercăm să facem o evaluare mai “rațională”. Având în vedere competiția strânsă, este de presupus că numai cercetătorii de top (Prof. / Conf. / CS1 / CS2) vor câștiga aceste proiecte. Mi se pare cumva decent să admitem ca un cercetător senior din România care a căștigat un proiect într-o competiție atât de dură să fie finanțat măcar cu 2000 Euro net pe lună, ceea ce reprezintă mai puțin decât un post-doc în Germania (cca. 4000 DM net pe lună câștigam eu în 1998 ca post-doc standard – BAT IIa – la o universitate germană, deci acum mai bine de două decenii). Iar 1200 Euro pe lună ar mai reprezenta salariul unui cercetător de rang puțin inferior, să zicem CS3. Astfel, fără vreo cheltuială pe materiale sau echipamente, competiția proaspăt lansată va permite finanțarea cu normă întreagă a cca. 150 de cercetători la nivel național. S-ar putea deci spune că numai cei cu adevărat excelenți merită să câștige, așa că s-au definit și câteva condiții minimale și pentru directorul de proiect, și pentru experții evaluatori (minimul indicatorilor semnificativi pentru experți este dublu față de minimul acceptabil pentru directorii de proiect). În continuare, mă voi referi cu precădere la domenii care îmi sunt mai familiare și unde scientometria pare a fi ceva mai bine fundamentată: “1.1 Standarde minimale de eligibilitate pentru directorul de proiect. Pentru ştiinţele naturii, ştiinţe exacte şi ştiinţele inginereşti: Publicarea în perioada 2012 – 2020 [3], dar după obţinerea titlului de doctor, ca autor principal (conform Anexei 5), a unor articole în reviste care au fiecare un scor relativ de influenţă (SRI) [4] cel puţin egal cu 1 şi al căror scor relativ de influenţă cumulat este cel puţin egal cu 3. Note de subsol: [3] Articolele vor fi luate în calcul dacă acestea sunt indexate în ISI Web of Science până la data verificării eligibilităţii. [4] Scorul relativ de influenţă al revistelor este definit în Anexa 5 şi se găseşte pe site-ul UEFISCDI, la adresa https://uefiscdi.gov.ro/scientometrie-baze-de-date. Se ia în considerare scorul relativ de influenţă al revistei (SRI) la momentul publicării articolului. Pentru articolele publicate în 2020 se va lua în considerare scorul relativ de influenţă al revistei din 2019.” După nota de subsol, suntem în primul rînd tentați să mergem la Anexa 5 și să savurăm câteva definiții (abrevierile le-am introdus eu în text, și mai înainte, și în continuare): “Scorul de influenţă (”article influence score”, SI) este calculat de Clarivate în Journal Citation Reports. Se consideră că revistele pentru care Clarivate nu indică scorul de influenţă al articolelor au un scor de influenţă nul.” Bun, asta se cam știe. Mai departe însă avem câteva mari probleme de definiții: “Scorul relativ de influenţă al unei reviste ştiinţifice (SRI) este egal cu raportul dintre scorul de influenţă al articolelor acelei reviste (SIA) şi scorul de influenţă referinţă corespunzător revistei (SIR). Scorul relativ de influenţă al unui articol (SIA) este scorul relativ de influenţă al revistei ştiinţifice (SRI) în care a fost publicat articolul.” Condensat, aceasta înseamnă SRI = SIA / SIR, cu SIA = SRI. Rezultă SIR = 1, iar SRI rămâne nedefinit, indiferent de revistă. Însă trebuie totuși să ne dumirim cum este cu acest “scor de influență referință”, abreviat SIR. “Scorul de influenţă referinţă corespunzător unei reviste ştiinţifice (SIR) indexate în Science Citation Index Expanded sau Social Sciences Citation Index este minimul scorurilor de influenţă referinţă al domeniilor în care se încadrează revista, conform grupării revistelor pe domenii făcută de Clarivate.” Un fel de SIR = min{D}[SI(D)], unde D sunt domeniile de care aparține revista. Nu m-am dumirit unde apare pe Clarivate scorul de influență al revistei raportat la un anumit domeniu, apare numai rank-ul unei reviste pe domenii, acele Q1, Q2 etc. care au definit bine cunoscutele zone roșii și galbene de la UEFISCDI. Bref, passons. Admit că poate nu știu eu unde să caut, poate mă lămurește cineva . Până atunci vom lua de bune scorurile SRI de pe site-ul UEFISCDI listat în nota de subsol 4 de la Anexa 1. Definițiile din Anexa 5 devin inutile, cel puțin momentan. Apare o primă întrebare: în condițiile în care se dorește ca evaluatorii să fie cel puțin în proporție de 50 % din străinătate (UE sau state membre OECD), de ce s-a recurs la un indicator atât de ambiguu (SRI), prost definit în Anexa 5 și criticabil, în locul factorilor de impact, larg acceptați pretutindeni, sau ai scorurilor relative de influență “Article influence scores” (AIS), utilizați în continuare la CNATDCU, în calificativele care se acordă tezelor de doctorat și, oricum, destul de recunoscuți internațional și aceștia? A doua întrebare are cumva legătură cu prima și se referă la criteriile de eligibilitate pentru directorul de proiect. Studiind destul de mult acei SRI, am ajuns la concluzia că sunt situați cumva între factorii de impact și AIS, mult mai apropiați de primii. Un total de SRI = 3 realizat prin publicații în ul..

copyright © 2024 mesagerul.ro