Instanța supremă a publicat primul raport privind modul în care sunt puse în executare mandatele de supraveghere tehnica în timpul procesului penal și arată că nu a identificat nereguli privind modul în care sunt realizate interceptările telefonice, în baza unor mandate judecătorești, prin intermediul Centrului Național de Interceptare a Comunicatiilor din SRI. Președintele Înaltei Curți de casație și Justiție spune că sistemul este configurat astfel încât să asigure pornirea şi oprirea automată a interceptărilor la data şi ora indicate în actul de autorizare, precum şi imposibilitatea ştergerii sau modificării de către operatorii de redare a conţinutului unei convorbiri interceptate sau a altor date aferente acestora. Președintele instanței supreme a verificat modul în care sunt puse în executare mandatele de supraveghere tehnică în cursul procesului penal, măsuri stabilite prin Ordonanța de Urgență 6/2016, adoptată după ce Curtea Constituțională a decis scoaterea ofițerilor serviciilor secrete din anchetele penale, raportul fiind publicat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Verificările au vizat modul de conformare a instituţiilor vizate la sistemele tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. ICCJ menționează că procedura şi rezultatul verificărilor au fost consemnate într-un proiect de raport, comunicat în 30 decembrie 2019 Parchetului General, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Serviciului Român de Informaţii și niciuna dintre cele patru instituţii nu a formulat observaţii. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor asigură accesul acestora la sistemele tehnice proprii în scopul supravegherii tehnice. Condiţiile de acces ale organelor de urmărire penală la sistemele tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor se stabilesc prin protocoale încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu parchetele. CONCLUZIILE VERIFICĂRII- punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere dispuse în procesul penal se realizează de fiecare autoritate judiciară în mod autonom, exclusiv prin personal propriu, direct, nemijlocit şi independent, prin intermediul echipamentelor tehnice terminale pe care le deţin şi le utilizează în sediile proprii;- organele judiciare nu desfăşoară niciun fel de activitate specifică procedurii de punere în aplicare a măsurilor de interceptare a comunicaţiilor la sediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor;- în baza datelor conţinute în actul de autorizare a interceptării pe care autoritatea judiciară le introduce în aplicaţiile informatice, conţinutul brut al comunicaţiei este înregistrat, extras şi transferat, în mod automatizat de la operatorul de comunicaţii în sistemul de stocare administrat de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, respectiv către beneficiari, fără posibilitatea vreunei intervenţii umane din partea personalului Centrului pe fluxul de interceptare;- comunicaţiile sunt interceptate în condiţiile şi limitele cuprinse în actul de autorizare, astfel cum acestea au fost introduse în aplicaţiile informatice de către autoritatea judiciară, căreia îi revine competenţa exclusivă de punere în aplicare a măsurilor de supraveghere; datele se stochează pe serverul general în formă criptată, pentru o perioadă limitată de timp, sunt expediate, în sistem complet automatizat, organului judiciar beneficiar, apoi sunt distruse automat;- tehnic nu există posibilitatea înregistrării peste durata mandatului emis de judecător pentru că sistemul se închide automat la împlinirea termenului limită dispuse prin actul de autorizare- în ipoteza în care a existat o eroare la introducerea datelor în reţea, există un sistem automat de corectare a datelor, conform mandatului emis;- sistemul informatic este conceput de aşa natură încât să asig..