Mesagerul.ro

Consiliul Fiscal: Dezechilibrul bugetar în acest an va urca la 4-6-4,8% din PIB, cu peste un punct procentual peste estimarea Finanțelor

 Consiliul Fiscal: Dezechilibrul bugetar în acest an va urca la 4-6-4,8% din PIB, cu peste un punct procentual peste estimarea Finanțelor

Estimarea Consiliului Fiscal privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1–1,2 pp din PIB, arată datele instituției independente conduse de academicianul Daniel Dăianu. Consiliul a publicat joi opinia privind Bugetul pe acest an după ce la mijlocul lunii decembrie publicase opinia preliminară. De atunci au mai intrat în vigoare măsuri de relaxare fiscală, iar membrii Consiliului și-au refăcut unele calcule. Per total, imaginea fiscală din actualul Raport arată mai rău. Ce mai arată Raportul publicat joi: • Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, au intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor și impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB și la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum; • Estimarea Consiliului Fiscal privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1–1,2 pp din PIB; această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare; • Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB; • Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. • În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugeta apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine; • În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate; • Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledează în alte țări din UEși în SUA nu este practicabil în condițiile deficitelor interne și externe mari ale României; notăm aici că leul nu este monedă de rezervă; Potrivit estimărilor CF,reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32 pp din PIB, eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de 1,56 mld. lei sau 0,14 pp din PIB, în timp ce abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la 0,1 – 0,15 pp din PIB. În sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa 0,7 mld. lei. Cumulat, aceste măsuri conduc la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5 pp din PIB și, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum. Rezultatul execuției bugetare aferente anului 2019 va indica foarte probabil o plasare a deficitului bugetar potrivit ESA 2010 în jurul nivelului de 4%, ceea ce creează premise pentru declanșarea procedurii de deficit excesiv. Practic, bugetul pe anul 2020 nu răspunde necesității de a corecta acest derapaj dacă avem în vedere măsurile fiscal-bugetare cuprinse în proiectul de buget și măsurile legislative adoptate la scurt timp după legea bugetului. CF apreciază că nu sunt suficiente măsuri pentru contracararea derapajului bugetar și, mai mult, acesta se adâncește atât în anul 2020, cât și pe termen mediu Asemenea niveluri înalte ale deficitului bugetar admițând că ar fi tolerate de piețele financiare (ceea ce este o ipoteză „eroică”) conduc la acumularea de datorie publică și la vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat. Aceasta ar conduce la imposibilitatea de a utiliza pârghia fiscal-bugetarăîn faza de recesiune a ciclului economic și mai mult, foarte probabil, va impune corecții f..

copyright © 2024 mesagerul.ro