Mesagerul.ro

Criza coronavirusului a transformat eșecurile UE într-o mare ușurare - Guardian

 Criza coronavirusului a transformat eșecurile UE într-o mare ușurare - Guardian

Europa este răvășită de pandemia coronavirusului. În Italia, s-au înregistrat peste 10.000 de decese. Un tablou și mai sumbru arată că Spania a ajuns pe locul al doilea. Viața normală a fost întreruptă pe întregul continent, iar prejudiciile aduse economiei sunt imense, potrivit The Guardian, citat de Rador. În Franța, producția a ajuns la două treimi din cea de anul trecut. Alăturându-se celorlalate țări, Germania a renunțat la disciplina bugetară, adoptând politica lui “orice va fi necesar”. La frontiere s-au instituit controale menite să oprească fluxul oamenilor chiar dacă asta contravine unuia dintre principiile fundamentale ale pieței unice. Controlul vizând ajutorul de stat acordat companiilor cu probleme a fost relaxat. Banca Centrală Europeană a inițiat un program-gigant de cumpărare a activelor din dorința de a face ca fluxul economiei din zona euro să fie mai puțin costisitor. Jean Monnet, motorul care a pornit ceea ce urma să devină Uniunea Europeană, a devenit celebru prin anii ’50 atunci când a spus că crizele vor fi cele care vor modela Europa și este evident că Covid-19 întrunește aceste criterii. Urgența comună din sănătate și economie reprezintă de departe cea mai gravă criză cu care se confruntă Europa după semnarea Tratatului de la Roma din 1957: mai gravă decât șocul petrolier de pe la mijlocul anilor ’70 și mai gravă decât criza bancară din 2008. Și totuși, Monnet nu s-a oprit aici cu observațiile sale. El a mai spus că felul în care va fi modelată Europa va depinde de “soluțiile adoptate pentru acele crize”. Or, în această privință, semnalele nu erau bune. Dacă a fost vreodată momentul ca UE să acționeze ca un tot unitar și ca țările bogate să se arate solidare cu cele mai puțin norocoase, atunci, acum e acel moment. Și totuși, atunci când Italia a rugat alte țări să-i trimită echipament medical, precum măștile, Franța și Germania nu numai că nu au răspuns, dar au impus şi niște interdicții (ulterior ridicate) în privința kiturilor de care spitalele italiene aveau atâta nevoie. În cele din urmă, China a fost cea care a arătat Uniunii Europene cum se răspunde unei țări aflate în nevoie. Pentru Italia, o altă problemă o reprezintă și faptul că, din cauza lentului ritm economic și din cauza marilor datorii publice, țara trebuie să plătească dobânzi mai mari pentru banii împrumutați de guvern, oricum mai mari decât în cazul Germaniei, iar atunci când spitalele din Lombardia au fost invadate de bolnavii infectați cu Covid-19, această prăpastie a început să se adâncească. În consecință, declarația lui Christine Lagarde, președinta BCE, potrivit căreia instituția sa nu are datoria “să blocheze difuzarea obligațiunilor“, nu a fost deloc binevenită. Spe meritul său, Lagarde a revenit rapid asupra declarației, iar acum BCE face tot ce poate ca să ajute Italia și spații mai largi ale economiei din zona euro. Dar criza a scos în evidență slăbiciunile zonei euro: lipsa unei coordonări între politica monetară a BCE de la Frankfurt..

copyright © 2024 mesagerul.ro