Mesagerul.ro

Cum "citesc" bancherii tumultul politic: Iohannis pare favorit în alegeri, deficitul bugetului ar putea crește, iar riscul valutar în sectorul firmelor va urca

 Cum citesc bancherii tumultul politic: Iohannis pare favorit în alegeri, deficitul bugetului ar putea crește, iar riscul valutar în sectorul firmelor va urca

Politicile populiste au redus drastic resursele publice, declanșând o criză politică înaintea alegerilor prezidențiale care vor avea loc pe 10/24 noiembrie. Prin planificarea creșterii pensiilor cu 15% la 1 septembrie 2019 și cu 40% la 1 septembrie 2020, guvernul a epuizat resursele pentru orice alte creșteri de cheltuieli. Deficitul bugetar riscă să atingă 3.7% din PIB în 2019, arată un raport publicat în această după-amiază de economiștii UniCredit Bank. Deficitul bugetar este așteptat să se mărească din cauza slabei colectări a taxelor și a creșterilor semnificative de pensii…Alegerile locale vor fi organizate în mai-iunie 2020, urmate de alegerile parlamentare din noiembrie-decembrie 2020. Colectarea veniturilor fiscale s-a înrăutățit în primele nouă luni din 2019, doar încasările din TVA și asigurările sociale fiind în creștere ca procent în PIB. Încasările din TVA beneficiază de creșterea puternică a consumului, mai degrabă decât de o mai bună colectare a taxelor. În lipsa unor reforme pentru reducerea evaziunii fiscale, această îmbunătățire ciclică s-ar putea inversa dacă încetinește creșterea economică. Creșterea încasărilor din asigurări sociale se explică în cea mai mare parte prin contribuții mai mari plătite de angajații din sectorul public și este compensată de salariile mai mari plătite de stat. ...…ceea ce poate conduce la o înrăutățire a rating-ului suveran în 2020Deficitul bugetar ar putea depăși 4% din PIB în 2020 și 6% din PIB în 2021 – iar România ar putea pierde rating-ul suveran de investiții – dacă pensiile cresc cu 40% în 2020 și guvernul nu ia măsuri să contracareze mărirea accentuată a cheltuielilor. O parte din majorări ar putea fi amânate – dar nu anulate – dacă alegerile parlamentare vor fi desfășurate mai devreme, în semestrul întâi al anului următor. Scenariul nostru de bază este că alegerile vor avea loc la finalul anului 2020, din cauza sprijinului insuficient pentru declanșarea alegerilor anticipate. Nu ne așteptăm la alegeri parlamentare anticipateÎn primul rând, Partidul Social Democrat (PSD), beneficiază de sistemul uninominal într-un singur tur folosit la alegerile locale. Partidul Național Liberal (PNL), aflat la guvernare, și alianța dintre Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (Plus) ar putea adopta un sistem de vot uninominal în două runde. Acest lucru îi poate ajuta să câștige primării în zonele dominate tradițional de PSD. Dacă sistemul actual este păstrat, opoziția va trebui să aibă candidați comuni pentru a câștiga în orașele mari din afara Carpaților. În al doilea rând, PSD ar avea nevoie de timp să se regrupeze în cazul în care candidatul său la alegerile prezindețiale, fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, nu va reuși să se califice în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Președintele Klaus Iohannis este favorit să câștige alegerile în noiembriePreședintele Klaus Iohannis este favorit pentru câștigarea celui de-al doilea mandat în noiembrie, conducând în sondaje cu peste 40% din intenția de vot la primul tur de scrutin. Dan Barna, candidatul USR-Plus, și Viorica Dăncilă se luptă pentru locul al doilea. Situația fiscală ar putea necesita reduceri de cheltuieli și majorarea impozitelor în anul următor, ceea ce ar putea afecta popularitatea noului guvern. Astfel, un guvern minoritar, condus de PNL, susținut de USR, PMP și UDMR și alți parlamentari este probabil să conducă România până la alegerile parlamentare de anul următor. Creșterea PIB este așteptată la 4,2% în 2019 și 2,6% în 2020…Așteptăm o creștere economică de 4,2% în 2019 și 2,6% în 2020, în scădere treptată, și mai mică decât în țările din Europa Centrală și de Est. Pe lângă cererea europeană mai slabă, exporturile ar putea fi afectate de creșterea prețurilor de producție și a salariilor, produsele chimice și sectoarele cu valoare adăugată scăzută fiind cele mai afectate. Trei factori..

copyright © 2024 mesagerul.ro