Mesagerul.ro

Cum motivează CSM avizul negativ pentru Giorgiana Hosu, propusă la șefia DIICOT: Este superficială, nu are capacitate de asumare a răspunderii / Despre Scutea: Își concentrează atenția pe cauze de o complexitate mică

 Cum motivează CSM avizul negativ pentru Giorgiana Hosu, propusă la șefia DIICOT: Este superficială, nu are capacitate de asumare a răspunderii / Despre Scutea: Își concentrează atenția pe cauze de o complexitate mică

Consiliul Superior al Magistraturii își motivează acordarea avizul negativ pentru numirea Giorgianei Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT prin faptul că aceasta nu are capacitate de analiză retrospectivă și nici de asumare a răspunderii, că a arătat superficialitate în asumarea unei viziuni viitoare concrete și nu cunoaște realitatea infracțională. În ceea ce o privește pe Gabriela Scutea, propusă de ministrul Justiției pentru funcția de procuror general, CSM spune că aceasta a dovedit o concentrare a atenţiei pe cauze de o complexitate mică sau cel mult medie, în detrimentul celor complexe. Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat că Secția pentru procurori i-a transmis vineri preşedintelui Klaus Iohannis avizele date pentru propunerile de numire la şefia Parchetului General, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, propuse de ministrul demis al Justiției, Cătălin Predoiu, în funcția de procuror general, respectiv procuror-șef al DIICOT au primit aviz negativ, Crin Bologa, propus pentru șefia DNA, fiind singurul care a primit aviz pozitiv. Tot vineri, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat argumentele pentru avizele acordate celor trei procurori propuşi pentru şefia parchetelor. În ceea ce o privește pe Giorgiana Hosu, propusă pentru conducerea DIICOT, procurorii din CSM spun că aceasta a demonstrat o lipsă a capacității de analiză retrospectivă, de învățare din experiențele trecute și superficialitate în asumarea nevoii unei viziuni viitoare concrete, de gestionare a unor situații de criză, inerente în activitate. "Întrebată, punctual, cu privire la modul în care instituția a comunicat public în cazul Caracal, dna procuror, care de altfel făcea parte la acel moment din echipa managerială a DIICOT, a admis că, dată fiind emoția publică creată, ar fi trebuit să gestioneze altfel partea de comunicare. La întrebarea adresată de membri ai Secției pentru procurori, dna procuror nu a indicat însă maniera concretă în care ar fi trebuit să comunice, ceea ce denotă o lipsă a capacității de analiză retrospectivă, de învățare din experiențele trecute, superficialitate în asumarea nevoii unei viziuni viitoare concrete, de gestionare a unor situații de criză, inerente în activitate", argumentează procurorii din CSM. Ei mai spun că Giorgiana Hosu a arătat o necunoaștere a realității infracționale pe anumite domenii."Doamna procuror a menționat în proiectul de management defrișările ilegale ca fiind o nouă formă de infracționalitate organizată, deși această formă a infracționalității organizate există de multă vreme, aspect care rezultă din chiar înscrisoruile întocmite și depuse de către candidată. Astfel, într-o analiză internă realizată la nivelul PICCJ, există referiri la activitatea din perioada 2011-2016 vizând domeniul respectiv. Prin urmare, ceea ce candidata trebuia să indice drept vulnerabilitate este lipsa de rezultate notabile, iar nu domeniul infrac țional în sine. Or, indicarea necorespunzătoare a obiectivelor denotă o necunoaștere a realității infracționale pe anumite domenii, cunoaștere ce este de presupus prin prisma funcției manageriale deja deținute și, pe cale de consecință, neindicarea unor măsuri adaptate pentru atingerea lor.(...) În ceea ce privește identificarea soluțiilor de management în situațiile de aplicare neunitară sau eronată a unor dispoziții legale, dna procuror nu a oferit soluții concrete, limitându-se la un răspuns general valabil, respectiv efectuarea unor controale tematice și remedierea situației.În privința competenței materiale a DIICOT, dna procuror a formulat propunere de extindere a competenței materiale, fără a oferi o argumentație convingătoare pentru preluarea cauzelor de evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de 20 de milioane de lei", mai spun procurorii din CSM. Potrivit acestora, deși întârzierea în soluționarea cauzelor economico-financiare a fost identificată ca vulnerabilitate instituțională, Hosu a propus schimbarea competenței materiale în materia evaziunii fiscale fără a-și însoți propunerea de o analiză a numărului unor astfel de cauze la n..

copyright © 2024 mesagerul.ro