Mesagerul.ro

 Cum motivează Instanța Supremă respingerea cererii procurorului general Bogdan Licu de redeschidere a Dosarului Revoluției în cazul Roman - Brateș: Susțineri

Cum motivează Instanța Supremă respingerea cererii procurorului general Bogdan Licu de redeschidere a Dosarului Revoluției în cazul Roman - Brateș: Susțineri "profund eronate", "nelegale", soluții "netemeinice"

Susțineri "profund eronate", afirmații "nelegale", soluții "netemeinice" - sunt cuvintele folosite de judecătorul de cameră preliminară în motivarea deciziei prin care a respins cererea procurorului general interimar Bogdan Licu de redeschidere a dosarulu
Susțineri „profund eronate”, afirmații „nelegale”, soluții „netemeinice” - sunt cuvintele folosite de judecătorul de cameră preliminară în motivarea deciziei prin care a respins cererea procurorului general interimar Bogdan Licu de redeschidere a dosarului Revoluției în cazul fostului premier Petre Roman și a lui Teodor Brateș, fost redactor-șef al televiziunii publice. „Respinge, ca nefondată, excepţia inadmisibilităţii cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocată de apărătorii intimaţilor Brateş Teodor şi Roman Petre”, se arată în decizia judecătorului de cameră preliminară Valentin Horia Șelaru, a cărei motivare a fost publicată marți. La sfârșitul lunii noiembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins solicitarea procurorului general Bogdan Licu de redeschidere a dosarului Revoluției în cazul lui Petre Roman și Teodor Brateș, după ce procurorii de la Parchetul General au anunțat, în 21 octombrie, că au dispus infirmarea clasării dosarului Revoluției și că solicită instanței redeschiderea urmăririi penale pentru cei doi, cu privire la infracțiuni contra umanității. Bogdan Licu a fost propus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, în funcția de prim-adjunct al procurorului general, iar la acest moment procedura este în curs. Chestionat de ziariști, la începutul acestei luni, ce l-a determinat să-l nominalizeze pe Bogdan Licu, Cătălin Predoiu a invocat redeschiderea dosarului Revoluției, experiența și „travaliul” acestuia la conducerea interimară a Parchetului General. „Am avut în vedere în primul rând că a avut curajul profesional să relanseze dosarul Revoluției, foarte greu de refuzat un procuror care și-a asumat o astfel de decizie”, a subliniat ministrul. Ce argumente invocă judecătorul în motivarea deciziei din 27 noiembrie: Susţinerea procurorului general potrivit căreia prin ordonanţa de infirmare anterioară, confirmată de către judecător, s-ar fi statuat, definitiv, o asemenea împrejurare de fapt, este profund eronată, întrucât judecătorul a avut în vedere carențele anchetei şi a arătat explicit că redeschiderea urmăririi penale nu este altceva decât reînvierea acțiunii publice, iar această procedură permite administrarea oricărei probe pentru lămurirea situației de fapt și aflarea adevărului Contrar celor descrise în rechizitoriu, procurorul general susţine, nici mai mult, nici mai puţin, că (...) ancheta nu stabileşte dacă există o legătură între evenimentele care s-au soldat cu pierderi de vieţi omeneşti şi mesajele care au fost difuzate la Televiziune şi Radio (...). 65 Aceste afirmaţii combat, nelegitim şi nelegal, întregul demers legal efectuat de către procuror prin emiterea rechizitoriului şi sesizarea instanţei de judecată. Sunt nelegale deoarece subminează, într-o altă procedură, concluziile care stau la baza susţinerii acuzaţiilor formulate la adresa inculpaţilor, în condiţiile în care rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de procurorul ierarhic superior. Modul în care, în cauza pendinte, procurorul general a înţeles să abordeze exercitarea unei prerogative legale, prin criticile formulate asupra stării de fapt şi a încadrărilor juridice reţinute în rechizitoriul verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, într-o cauză aflată deja în faţa unui alt judecător, tind să submineze demersul judiciar legitim exercitat potrivit prerogativelor legale de către procurorul din subordinea sa ierarhică şi de aceea, sub acest aspect, devine nelegal şi nu poate fi avut în vedere. Soluţia de redeschidere a urmăririi penale cu privire la soluţia de clasare dispusă prin Rechizitoriului nr. 11/P/2014 din 5.10.2019 faţă de Roman Petre, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi prim-ministru al Guvernului României, referitor la infracţiunile contra umanităţii prevăzute de art. 439 alin. 1 lit. a), g), i) şi k) din Codul penal, este netemeinică. Soluţia de redeschiderea urmăririi penale cu privire la soluţia de clasare dispusă prin Rechizitoriului nr. 11/P/2014 din 5.10.2019 faţă de Brateş Teodor, fost redactor-şef la Televiziunea Română, referitor la infracţiunile contra umanităţii prevăzute de art. 439 alin. 1 lit. a), g), i) şi k) din Codul penal, este netemeinică. Judecătorul de cameră preliminară a confirmat prin aceeași decizie redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare dispusă prin ordonanţa nr. 2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie numai în ceea ce priveşte soluţia de clasare dată cu privire la plângerile formulate de o serie de revoluționari. Dosarul Revoluției, trimis în judecată după aproape 30 de ani În 8 aprilie 2019, la aproape 30 de ani de la Revoluție, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016. Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost viceprim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii. Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.. În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe. Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii. Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat. Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii. Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989. Primul termen al procesului, la sfârșitul lunii noiembrie. Ion Iliescu, reprezentat de avocat Primul termen în Dosarului Revoluției a avut loc în 29 noiembrie la instanța supremă, care a emis citații pentru 5.000 de persoane. Timp de cinci ore, la primul termen al Revoluției au fost strigate 3.516 persoane. Aproximativ 600 dintre ele au fost prezente. Procesul s-a amânat din cauza lipsei de procedură, după ce unele citații au ajuns înapoi cu mențiunea că persoana a decedat sau nu a fost găsită la adresa indicată ori adresa era greșită. Instanța a stabilit un nou termen de judecată pentru 21 februarie 2020, ora 9.00. La primul termen al dosarului, fostul președinte Ion Iliescu, pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității, nu a fost prezent, fiind reprezentat de avocat. CITEȘTE ȘI: Procurorul general: Cer iertare victimelor Revoluției din decembrie 1989 și societății românești pentru neîndeplinirea obligației legale de a stabili adevărul și de a trage la răspundere vinovațiiCătălin Predoiu, despre acuzațiile de plagiat la adresa lui Bogdan Licu: Nu există niciun verdict oficial al unei autorități competente

copyright © 2020 mesagerul.ro