Mesagerul.ro

Cum sunt reintegrați deținuții în societate în alte state europene. Polonia - 10% din banii câștigați prin munca în penitenciar, primiți ca ajutor după eliberare

 Cum sunt reintegrați deținuții în societate în alte state europene. Polonia - 10% din banii câștigați prin munca în penitenciar, primiți ca ajutor după eliberare

Majoritatea statelor europene au politici bine puse la punct pentru reintegrarea în societate a deținuților, astfel încât să nu comită noi infracțiuni după ce ies din închisori. Ei sunt obligați să muncească zilnic în penitenciar sau să participe la cursuri de formare profesională. În Polonia, de exemplu, deținuții primesc un ajutor de 10% din remunerația câștigată prin munca prestată în penitenciar, iar 35% din bani merg într-un fond special pentru a crea mai multe locuri de muncă pentru deținuți, în timp ce în Spania organizaţiile neguvernamentale care implementează proiecte în penitenciare beneficiază anual de la buget de aproximativ 300 de milioane de euro.Ministerul Justiției vrea ca BOR să se implice în reintegrarea socială a foștilor deținuți / De ce n-a reușit statul să-i recupereze pe condamnați - noua strategie a lui Predoiu DOCUMENTAceste informații legate de modul în care alte state din Europa pregătesc și susțin procesul de reintegrare socială a deținuților se regăsesc într-un proiect de hotărâre de guvern privind Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate pentru 2020 - 2024, pus joi în dezbatere publică de către Ministerul Justiției. CONSULTĂ AICI DOCUMENTUL PUS ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Ce fac autoritățile din alte state europene pentru a-i reintegra pe deținuți în societate, astfel încât să nu comită noi infracțiuni după eliberarea din închisoare: DANEMARCADeținuții din penitenciarele daneze au obligația, conform regulamentului intern, de a fi activi zilnic, fie muncind, în funcție de oportunitățile oferite de unitatea de detenție, fie participând la demersuri de formare profesională sau activități educative cu caracter practic (ex.: confecționarea unor obiecte de artizanat, muzică, pictură etc.). Doar deținuții bolnavi sunt exceptați să participe la aceste activități zilnice. Refuzul participării duce la scăderea sumei alocate pentru hrană de către penitenciar, dar nu sub o anumită sumă minimă, stabilită conform reglemetărilor specifice. În sistemul penitenciar din Danemarca, deținuții sunt responsabilizați prin alocarea lunară, pe un card, a unei sume de bani necesare cumpărării produselor alimentare de la punctul comercial din penitenciar. Abilitățile practice de trai independent sunt dezvoltate prin implicarea deținuților în activităţi comune, în spaţiile de autogospodărire (ex.:pregătirea mesei, curăţenie, timp liber). În cazul atelierelor de producție, pregătirea vocațională este integrată muncii, iar activitățile ce se desfășoară pot fi de tipul cursurilor de scurtă durată, cursurilor de ucenicie sau chiar efectuării unui stagiu de practică într-o unitate de producție (fabrică), în vederea urmării unui proces de educație pe termen lung. Există posibilitatea obținerii unei diplome, ca urmare a participării la cursuri ce durează chiar și o zi, însă, în mod normal, aceste cursuri durează de la o săptămână până la 20 de săptămâni. Fiecare lucrător din sistemul penitenciar danez care relaționează direct cu deținutul își asumă rolul de model, de educator, implicându-se, nemijlocit, în organizarea și derularea activităților zilnice din programul acestuia. Se consideră că un deținut cu care se comunică zilnic, într-o relaționare armonioasă, în limitele normelor deontologice, prezintă o probabilitate mai mică de a face rău lucrătorului, într-un incident critic (revoltă, luare de ostatici). De asemenea, se apreciază că serviciul penitenciar are un rol important în comunitate, unde, de altfel, fiecare persoană care execută o pedeapsă privativă de libertate se va întoarce. FRANȚAAcestă țară oferă modele de reintegrare socială a deținuților și foștilor deținuți, un exemplu fiind activitățile de reinserție profesională desfășurate de organizația ACTA VISTA, încă din perioada detenției. ACTA VISTA este o organizație cu scop nonlucrativ, nonprofit, care administrează un șantier de inserție, în care deținuții, pe lângă alte categorii de persoane defavorizate, sunt orientați, în special, către recondiționarea patrimoniului cultural al Marsiliei. Recrutarea celor care își exprimă dorința de a lucra se face din ultimul an de detenție, în baza unui contract individual de muncă. Astfel de modele se întâlnesc pe întreg teritoriul Franței, organizațiile de acest profil fiind finanțate din trei surse: administrația locală, bugetul de stat și autofinanțare.BELGIA Problematica deținuților/foștilor deținuți cu risc de excluziune socială este abordată din perspectiva formării/reorientării profesionale și integrării pe piața muncii. Structurile de economie socială activează atât în penitenciare, cât și în exteriorul acestora, dezvoltând deținutului, încă din detenție, abilități necesare locului de muncă pe care urmează să-l ocupe după liberare. Provocarea nu este una facilă nici pentru această țară, în care nu există o definiţie unanim acceptată a economiei sociale, dar care înțelege că implicarea mediului de afaceri în obiective sociale (nu axate exclusiv pe a produce profit) și spiritul antreprenorial aduc avantaje, inclusiv economiei.GERMANIADeși organizată diferit în cele 16 landuri ale sale, obiectivul principal al executării pedepsei privative de libertate este ca deținutul să devină capabil să mențină o viață social responsabilă, fără a mai comite infracțiuni odată eliberat din detenție. Pentru aceasta, detenția trebuie să fie comparabilă, pe cât posibil, cu viața din libertate și să fie acompaniată de măsuri adecvate pentru reintegrarea deținuților. Ca și în alte state europene, filosofia executării pedepselor privative de libertate se bazează pe cele două concepte diferite, dar care funcționează în complementaritate: siguranță și securitate socială. Siguranța este un concept care totalizează măsurile legate de siguranța fizică a penitenciarelor, a deținuților etc., iar securitatea socială, inclusiv din perspectiva reintegrării sociale, este principalul obiectiv al executării pedepsei. Deținuților li se solicită să muncească, în conformitate cu articolul 5, paragraful 41 al legii penitenciare germane. Dacă deținutul nu este apt de muncă are posibilitatea de a se implica într-o activitate terapeutică. Obiectivul principal este de a menține, transmite și cultiva resurse care să permită deținutului să aibă o activitate profesională, ulterior eliberării. Ținând cont de capacitățile și abilitățile acestora, tuturor deținuțior li se oferă, în timpul detenției, posibilitatea de a alege trei direcții de acțiune: un loc de muncă, un curs de calificare sau o formare profesională la locul de muncă, însoțite de cele mai multe ori de cursuri de școlarizare. Accentul este, deci, plasat pe optimizarea reinserției socio-profesionale a acestora, odată puși în libertate. În cazul Germaniei, nu există un contract individual de muncă oferit deținutului, sectorul privat având relații contractuale doar cu administrația. SPANIAGuvernul spaniol a înțeles cât de importantă este participarea comunității la reintegrarea socială a deținuților. Un număr impresionant de organizaţii neguvernamentale şi asociaţii colaborează în două mari arii de intervenţie, realizând atât activităţi în centrele penitenciare, în peri..

copyright © 2024 mesagerul.ro