Curtea Constituţională spune că în cazul dosarelor soluţionate de completurile nespecializate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înainte de 23 ianuarie 2019, sancţiunea este nulitatea absolută. În urma deciziei CCR, toate dosarele soluţionate de completurile de 3 judecători de la Instanţa supremă, înainte de 23 ianuarie 2019, care nu au o decizie definitivă sau au o sentinţă definitivă, dar sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare, vor fi rejudecate. Curtea Constituţională spune că, în perioada 21 aprilie 2003 - 22 ianuarie 2019, instanța supremă a nesocotit prevederile constituţionale, "iar modul atipic de poziţionare a instanţei supreme faţă de Parlament denotă o nesocotire atât a obligaţiei de respectare a legilor, cât şi a exigenţelor statului de drept". CCR a dat publicităţii joi motivarea deciziei din 3 iulie prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de neconstituirea de către Instanţa supremă a completurilor specializate pentru judecarea infracţiunilor de corupţie. În urma acestei decizii, toate dosarele soluţionate de completurile de 3 judecători de la Instanţa supremă, înainte de 23 ianuarie 2019, care nu au o decizie definitivă sau au o sentinţă definitivă dar sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare, vor fi rejudecate. "În ceea ce priveşte sancţiunea judecării unei cauze de un complet specializat în condiţiile în care competenţa revenea unuia nespecializat este nulitatea absolută (a se vedea deciziile nr. 328 din 20 ianuarie 2004, nr. 1052 din 24 februarie 2004, nr. 1436 din 12 martie 2004, nr. 3395 din 18 iunie 2004, nr. 401 din 19 ianuarie 2005 şi nr. 32 din 5 ianuarie 2005, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală). Prin urmare, şi viceversa, respectiv judecarea unei cauze de un complet nespecializat în condiţiile în care competenţa revenea unuia specializat, atrage sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii astfel pronunţate", spune CCR în motivare, potrivit Agerpres. CCR invocă art. 354 alin. (1) din Codul de procedură penală, care prevede că "instanţa judecă în complet de judecată a cărui compunere este cea prevăzută de lege". "Or, în ipoteza dată, compunerea, respectiv alcătuirea instanţei cu judecătorii care pot face parte din complet, trebuie raportată la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, atât din perspectiva existenţei unui corp de judecători specializaţi în materia infracţiunilor ce fac obiectul Legii nr. 78/2000, cât şi din cea a obligaţiei legale de a organiza completuri specializate. Sancţiunea nerespectării acestei norme juridice este nulitatea absolută, art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală stabilind expressis verbis că 'determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: a) compunerea completului de judecată'", se arată în motivarea CCR. Curtea Constituţională..