​Suntem într-o situație de criză de sănătate publică în care spitalul cade. "Iar atunci când cade, asta nu mai poate fi nici machiată, nici nu se poate da vina pe altcineva". O bună parte dintre managerii de spitale din România ajung acolo pe criterii politice. Unii nu sunt respectați de "polii de putere din spital" sau fac achiziții discutabile. "Fiecare este pe tarlaua lui, fiecare are regulile lui. Sunt spitale unde există 3 secții de Chirurgie - Chirurgie I, II, III - doar din cauză că medicii nu s-au înțeles între ei, așa că fiecare și-a făcut secția lui de Chirurgie". Carmen Uscatu, fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, care construiește primul spital din România finanțat exclusiv din donații și sponsorizări, și Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, au răspuns, pentru HotNews.ro, unei întrebări care arde în aceste zile: de ce o parte dintre managerii de spitale din România eșuează în gestionarea crizei coronavirusului și sunt înlocuiți de manageri militari? "Sistemul de sănătate din România nu este gândit pentru pacient, este gândit pentru mine, medic, pentru mine, manager. Fiecare este pe tarlaua lui, cu regulile lui, cu achizițiile lui, este gândit pentru orgoliul fiecăruia." - Carmen Uscatu "Se întâmplă de multe ori ca managerul să nu fie respectat de polii de putere din interiorul spitalului" Am ajuns într-o situație de criză de sănătate publică în care "spitalul cade". Iar atunci când cade, "asta nu mai poate fi nici machiată, nici nu se poate da vina pe altcineva și acolo se vede într-adevăr dacă managerul respectiv a ajuns în acea poziție în urma unei selecții pozitive sau, din contră, dacă a ajuns în acea poziție în urma unei contraselecții", explică Vlad Mixich, pentru HotNews.ro. Până acum, în criza coronavirusului au "căzut" două mari spitale din România - Spitalul Județean din Suceava (Suceava este cel mai mare focar de coronavirus din România, cu 1.487 de cazuri confirmate) și Spitalul Județean din Deva (și județul Hunedoara este unul dintre cele mai mari focare din țară, cu 212 cazuri confirmate). Ambele spitale au avut nevoie de conduceri militare, după ce vechii manageri au eșuat. "Căderea" Spitalului Județean din Suceava a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât autoritățile locale se lăudaseră cu investiții în valoare de 50 de milioane de euro în spital, iar exact în urmă cu un an, spitalul fusese decorat de președintele Klaus Iohannis. La exact un an după, odată cu "căderea" spitalului în criza coronavirusului, decorația a fost retrasă. Spitalul din Suceava nu avea nici măcar un epidemiolog înainte de această criză. "Este de neconceput ca un spital să funcționeze fără epidemiolog, să nu ai circuite epidemiologice, nimic. Degeaba ai investit 50 de milioane de euro, dacă nu ai nici măcar un epidemiolog", sublinază Carmen Uscatu una dintre cauzele dezastrului de la Suceava. Vlad Mixich spune că "într-o epidemie de asemenea amploare, sunt esențiale două ingrediente: rapiditatea și organizarea. O spune chiar unul dintre cei mai mari specialiști în epidemii și controlul epidemiilor din lume. E mai puțin important, paradoxal, să faci lucrurile perfect, oricât de greu de înțeles ar fi asta. Dar important este să fii foarte bine organizat și să reacționezi foarte rapid, pentru că virusul este foarte rapid și invizibil. Ori, în asemenea situații, e nevoie de un lider de echipă care să fie deja obișnuit să lucreze foarte organizat, care deja să fie foarte respectat de către echipa spitalului respectiv și care deja să știe și să aibă în ADN-ul profesional toate fluxurile și regulile necesare în situații de acest gen." Vlad Mixich O bună parte dintre managerii de spitale din România "ajung manageri pe criterii politice - acesta e primul criteriu. Uneori, selecția politică produce manageri buni și capabili, dar alteori este o contraselecție. De multe ori, atunci când a fost vorba de contraselecție, cel puțin până acum, dacă spuneai asta, cel care spunea așa ceva despre un manager, era criticat, atacat, luat la țintă, se spuneau tot felul de lucruri despre persoana care atrăgea atenția asupra unor probleme." Așa se ajunge ca, în unele spitale, "mai ales în spitalele mai mari, se întâmplă de multe ori ca managerul să nu fie respectat profesional și uneori nici ca autoritate de către polii de putere din interiorul spitalului", explică Vlad Mixich. El subliniază că managementul spitalicesc este o meserie în sine, motiv pentru care nu orice medic foarte bun poate fi, automat, un bun manager de spital: "Aici în România, deși în ultimii ani au început să mai evolueze lucrurile pe acest front, dar insuficient, încă nu există această idee de administrație și management spitalicesc, care este o meserie complet diferită - adică poți să fii un medic foarte, foarte bun, să fii un practician excepțional, să fii un șef de echipă foarte talentat și foarte bun cu oamenii, dar asta nu te face un manager de spital bun dintr-un motiv foarte simplu - e o meserie complet diferită de meseria de șef de secție sau de șef de echipă medicală. Și cam ducem lipsă la capitolul ăsta." Vlad Mixich ține să amintească faptul că "există și manageri buni și competenți de spitale, există și șefi de DSP-uri care își fac treaba bine și în condițiile date, dar încă nu sunt majoritari. Ei ar trebui să fie majoritari. Adică normalitatea nu este încă majoritară." El mai spune că "Într-o criză de sănătate publică să trebuiască să dai afară un sfert din directorii DSP-urilor, asta spune tot. DSP-urile sunt foarte importante acum și multe dintre ele sunt depășite - sunt depășite din cauză că au fost subfinanțate, sunt depășite din cauză că nu s-a ocupat nimeni și nu a dat atenție personalului care lucra acolo, dar în primul rând din cauza politizării la os." Managerul de spital din România care și-a luat "navă spațială" în plină pandemie de coronavirus Carmen Uscatu, președintele și fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, care construiește primul spital pentru copiii bolnavi de cancer din România exclusiv din donații și sponsorizări, declară, pentru HotNews.ro, că "Nu știu exact cât de eficient este acest management militar, pot să presupun că există reguli mai clare, pentru că în armată, regulile se execută." Din momentul izbucnirii crizei coronavirusului în România, Asociația Dăruiește Viață a direcționat toate donațiile primite către sprijinirea spitalelor în lupta cu virusului - aparatură și materiale de protecție. Dăruiește Viață construiește, de asemenea, un spital modular în curtea Spitalului Elias din București, unde urmează să fie tratați pacienți infectați cu coronavirus. După ce epidemia de coronavirus se va încheia, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoarele Asociației Dăruiește Viață, intenționează să transforme spitalul modular construit acum în spital pentru pacienții cu arsuri grave. Ce știe sigur Carmen Uscatu este că în spitalele românești "Fiecare este pe tarlaua lui, fiecare are regulile lui. Sistemul de sănătate nu este gândit pentru pacient, este gândit pentru mine, medic, pentru mine, manager, fiecare este pe tarlaua lui, cu regulile lui, cu achizițiile lui, este gândit pentru orgoliul fiecăruia." Carmen Uscatu..