Mesagerul.ro

De la "economia României va ieși din criză mai bine decât ne așteptam" la "plata salariilor, pensiilor vor avea o problemă". Cum comunică autoritățile în criză? Vezi recomandările unor psihologi, sociologi și economiști

 De la economia României va ieși din criză mai bine decât ne așteptam la plata salariilor, pensiilor vor avea o problemă. Cum comunică autoritățile în criză? Vezi recomandările unor psihologi, sociologi și economiști

În timpul crizei economice pornite la noi în 2008, toate autoritățile – de la Președinte, Prim-ministru, Guvernatorul Băncii Naționale- susțineau că România nu va fi lovită de criză, că datele (la acel moment) nu arată că vom fi atinși de turbulențe. Realitatea i-a contrazis din plin, din păcate. Marți seara, ministrul Finanțelor a ieșit public să ne anunțe că „economia României va ieși din această criză mai bine decât ne așteptam”, iar impactul crizei coronavirusului, așa cum arată datele, a fost mai mic decât în alte țări. Va funcționa ”anestezia” de data aceasta? Cum ar trebui să comunice autoritățile: direct, chiar dacă mesajul ar fi unul grav și pesimist, sau ușor ”îndulcit”, pentru a nu stârni panică? HotNews.ro a stat de vorbă cu specialiști în comunicare, psihologi, sociologi, economiști. Vezi ce spun pe acest subiect Daniel David, Mircea Miclea, Adrian Stanciu, Mircea Kivu, Anca Rarău și Laurian Lungu. Mircea Miclea: Riscurile trebuie prezentate așa cum sunt, fără cosmetizări. Dar ele trebuie prezentate mereu împreuna cu ce anume faci ca să le reduci Mircea Miclea (57 de ani) este profesor universitar, doctor în psihologie, fost ministru al Educației și Cercetării în Mircea Miclea Foto: Agerpres Guvernul Tăriceanu (29 decembrie 2004 - 10 noiembrie 2005). La 33 ani, în anul 1996, a obținut gradul științific de profesor universitar, titular la disciplinele „Psihologie cognitivă” și „Modificări cognitiv-comportamentale", în condițiile în care era o lipsă acută de personal specializat în domeniul psihologiei. Este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, orientare cu mare prevalență în străinătate. A urmat postuniversitare la Colegiul Noua Europă (1998-1999), bursier la Netherlands Institute of Advanced Studies (1999-2000). În anul 2004 a absolvit un Masterat în Administrarea Afacerilor, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Ce crede prof. Miclea: ”Cred ca Guvernul e responsabil de rezilienta si dezvoltarea societatii noastre ca intreg. Pe cale de consecinta, el trebuie sa ia in calcul toate riscurile (nu numai cele sanitare, ci si cele economice, sociale, psihologice, pe termen scurt, mediu si lung). Focalizarea doar pe o categorie de riscuri, duce la cresterea exponentiala a riscurilor in alte componenente. Nu poti sa aloci prea multe resurse pentru securizarea unei partii fara sa dezechilibrezi, sa pui in pericol tot sistemul. Deci, daca e responsabil se concentreaza mereu pe sistem si nu pe parti. Si comunica riscurile gindind sistemic, nu sectorial. Din pacate, gindeste sectorial, nu sistemic. Cred ca riscurile trebuie prezentate asa cum sunt, fara cosmetizari. Dar ele trebuie prezentate mereu impreuna cu ce anume faci ca sa le reduci. Daca prezinti riscurile impreuna cu actiunile de control. realist, reduci din impactul negativ. Mai cred ca rezilienta unei societati e data de dezvoltarea ei ( câtt de multa investeste in dezvoltare) nu de apararea ei ( cât de mult aloca pentru protectie). Doar dezvoltarea creaza resurse, si doar resusele te fac rezilient pe termen lung”, spune cercetătorul clujean. Adrian Stanciu: După cum vedeți, nimeni nu crede perspectiva “îndulcită”. Întrebarea e, atunci ce crede? E de presupus că ceea ce crede e mult mai rău decât realitatea Adrian Stanciu este partener, decan asociat și profesor la Școala de Management IDEA din Romania, care Adrian Stanciu, Maastricht School of Management, in timpul discutiei cu HotNews Foto: Hotnews desfășoară un program de Executive MBA în parteneriat cu Școala de Management Maastricht din Olanda, unde Adrian predă leadership, schimbarea și diversitatea culturală. De asemenea, predă pentru Centrul de Business Centrum din Perù și Școala de Management Maastricht din Olanda și din Kuweit. Si-a început cariera în afaceri în 1990, când a înființat propria companie, Arexim, pe care a vândut-o mai târziu către Xerox. Ulterior, a fondat Ascendis, o companie de formare, împreună cu un fost coleg. În 2007 a vândut-o partenerilor săi, la un moment dat când Ascendis a fost cea mai mare și mai reușită companie de formare din România. În 2005, Adrian a lansat franciza românească a Human Synergistics International, o organizație de consultanță si cercetare specializată în diagnosticare și schimbare a culturii organizaționale. În plus față de activitatea sa de consultanță, Adrian este partener fondator al Fundației Erudio, o organizație dedicată aducerii autenticității și expresivității în domeniul leadership-ului. Ce spune Adrian: ”După cum vedeți, nimeni nu crede perspectiva “îndulcită”. Întrebarea e, atunci ce crede? E de presupus, cum ziceam și în interviul pe care vi l-am acordat zilele trecute, că ceea ce crede e mult mai rău decât realitatea. Ca atare, eu sunt artizanul transparenței în comunicare publică. Acum, comunicarea unui lider trebuie să îndemne oamenii la acțiune, nu să-i sperie. Ca atare, ea trebuie să: Înlăture pe cât posibil incertitudinea, să vorbească despre ce avem și vom avea în continuare, pe ce ne putem baza.Să vorbească despre dificultățile momentului deschis și fără ocolișuriSă vorbească cu optimism și siguranță despre viitor și să descrie o cale credibilă de urmat.Crearea unui fals sentiment de securitate nu aduce nimic bun, după cum nici crearea panicii. Totuși, evitarea panicii nu e un scop în sine. Scopul e crearea unei energii creatoare pozitive către o nouă realitate, nu încremenirea în așteptarea revenirii celei vechi, asta ne îngroapă pe toți. Din păcate e un moment în care e mare nevoie de leadership și asta e marfă rară”, consideră Adrian Stanciu. Mircea Kivu : La noi nu există o statistică exactă si detaliata a deceselor provocate de COVID-19, pe vârste, distribuție geografiă, medii de rezidență, cauze asociate Mircea Kivu Foto: Arhiva personala Ce ne-a transmis Mircea Kivu: ”Ce pot eu sa observ ar fi cateva erori sistematice: Personalizarea comunicării. Daca tot timpul anunturile sunt facute de la nivel de ministru in sus, atunci cand apare o eroare se pierde increderea in autoritatea respectiva. Pentru ca asta sa nu se intample a fost inventata institutia purtatorului de cuvant. Care a disparut cu desavarsire in perioada starii de urgenta. De aici rezulta reținerea ministrilor de a anunta veștile proaste, pentru ca acestea vor fi identificate cu persoana sa. In perioadele de criza, e o axioma unicitatea comunicarii. Exista un grup de comanda, inzestrat cu purtator de cuvânt, care anunta ce e de anuntat cand e cazul. Nu iese ministrul Muncii si zice ca taie salariile bugetarilor, dupa care vine cel al Finantelor si zice ca nu. Nu apare directorul unui spital cu o propunere care ar fi fost facuta acum doua luni, dupa care seful statului spune ca abereaza. În sfârșit, informațiile trebuie să fie exacte și pe cât posibil detaliate. La noi nu există o statistică exactă si detaliata a deceselor provocate de COVID-19, pe vârste, distribuție geografiă, medii de rezidență, cauze asociate etc”, exolică profesorul Kivu. Laurian Lungu: În perioade de crize extreme, cum este aceasta, exista o doza si mai mare de incertitudine. Si, diversi actori ai pietei pot avea perceptii diferite ale realitatii Laurian Lungu este co-fondator al CPAG (Consilium Policy Advisors Group). Deține un doctorat în economie la Universitatea Cardiff, un master în economie de la Universitatea din Liverpool și o diplomă MBA. A lucrat în mediul academic, predând cursuri de macroeconomie și metode matematice, atât în cadrul universitar cât și în cel Laurian Lungu Foto: HotNews.ro postuniversitar la departamentul de economie al Universității Cardiff. Domeniile sale de expertiză sunt în zona prognozelor macroeconomice, modelării politicilor, finanțelor internaționale și energiei. Este autorul mai multor articole și analize publicate în reviste și cărți profesionale de renume internațional. A fost consilier economic de mai bine de 10 ani. Ce spune Laurian: ”In general, in orice tip de criza, raspunsul autoritatilor ar trebui sa se plieze pe o comunicare care sa urmareasca o reflectie aproximativa a realitatii. Cel putin in societatile in care informatia circula liber, acesta ar fi o strategie adecvata. In mod evident, in perioade de crize extreme, cum este cea curenta, exista o doza si mai mare de incertitudine. Si, diversi actori ai pietei pot avea perceptii diferite ale realitatii, in functie de setul informational pe care il detin. Este clasica problema din economie legata de asimetria informatiei. Un aspect important in strategia de comunicare este credibilitatea institutiilor, construita in timp, si evaluata de populatie prin prisma istoricului deciziilor luate de acestea. Daca in contextul crizei curente, FMI previzioneaza o scadere a economiei de -5% in 2020, Fitch de -5.9%, (cifre care sunt ele insasi optimiste in comparatie cu cele rezultate dintr-o analiza interna!) o intrebare care se pune este daca previziunea autoritatilor de -1.9% poate fi pusa in mod exclusiv pe diferentele setului informational. Si daca da, nu ar trebui revizuita? Problema mai profunda este ca exista asimetrii si intre institutiile autoritatilor. Cu cateva zile in urma ministrul economiei aproxima contractia economica la acel moment intre 30-40%. Un calcul simplu, conservativ, presupunand o contractie de ''numai'' 25% pe o perioada de 8 saptamani - durata aproximata a starii de urgenta - (si o revenire foarte rapida ulterior!) duce scaderea PIB din 2020 peste cifra avansata de Fitch. Implicatiile unei diferente mari in proiectia PIB-ului au in primul rand un impact covarsitor asupra necesarului de finantare bugetara. Care, tinand cont de situatia defavorabila existenta la sfarsitul lui 2019, va influenta - pe termen cel putin mediu - atat stabilitatea macro cat si conditiile de operare ale mediului de afaceri. Ulterior, si impact social. Mediul de afacer..

copyright © 2024 mesagerul.ro