„Guvernul insistă cu prostia semnăturii olografe (=scrisă cu pixul pe foaie) pe declarațiile privind scopul deplasării”, este de părere Cătălin Drulă, liderul deputaților USR. „Ideea că numai hârtiile semnate cu pixul produc efecte juridice este de o prostie incomensurabilă”, explică deputatul, ca replică la explicațiile date de juriștii Guvernului pentru eliminarea posibilității semnării digitale a declarației de pe formular.sts.ro. „Juriștii Guvernului explică astfel <<potrivit articolului 268, alineatul 1 din Codul de Procedură Civilă, “semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia.”>> În mod evident, acel articol din CPC nu descrie semnătura olografă ca fiind unica formă de probare a consimțământului”, scrie Cătălin Drulă. „În mod la fel de evident, un cetățean care prezintă unei autorități declarația pe ecranul telefonului nu are nevoie să probeze propriul consimțământ în altă modalitate. Doar nu mă forțează cineva cu un pistol la cap împotriva consimțământului meu să arăt organului de control o declarație cu care de fapt nu sunt de acord!”, continuă deputatul USR, membru în comisia de IT din Camera Deputaților. „Ideea că numai hârtiile semnate cu pixul produc efecte juridice este de o prostie incomensurabilă. Este dureros că, într-o vreme în care există deja destulă suferință, birocrații și juriștii prăfuiți din ministere blochează la fel ca întotdeauna digitalizarea, inovația, simplificarea”, spune Drulă. Reacția deputatului vine după ce reprezentanți ai guvernului au motivat de ce este absolut necesară semnarea fizică, pe hârtie, a declarației pe propria răspundere de către cetățenii care au nevoie să iasă din casă. „În lipsa semnăturii olografe, valoarea juridică a declarației pe proprie răspundere ar fi nulă”, se arată într-un răspuns publicat de G4media. „Potrivit articolului 268, alineatul 1 din Codul de Procedură Civilă, “semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia.” „De asemenea, cu privire la regimul semnăturii electronice, indicăm prevederile articolului 268, alineatul 2, din Codul de Procedură Civilă: „Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă î..