Mesagerul.ro

 Democrația, la terapie intensivă în vremea coronavirusului- analiză Politico

Democrația, la terapie intensivă în vremea coronavirusului- analiză Politico

Suspendarea libertății de mișcare și distanțarea socială aduc schimbări majore și la nivel politic, dar și temeri legate de puterea excesivă acumulată de guverne în această perioadă, în absența unor mecanisme de control democratic. Coronavirusul obligă gu
​Suspendarea libertății de mișcare și distanțarea socială aduc schimbări majore și la nivel politic, dar și temeri legate de puterea excesivă acumulată de guverne în această perioadă, în absența unor mecanisme de control democratic. Coronavirusul obligă guvernele să recurgă la mecanisme de supraviețuire nu doar pentru cetățeni, dar și pentru protejarea democrației, notează politico.eu, într-o amplă analiză despre modul în care sunt afectate statele democratice de această criză ce forțează parlamentarii la restrângerea activității și duce la amânarea alegerilor în unele cazuri, pe lângă suspendarea unor drepturi și libertăți civile esențiale din cauza stării de urgență. Confruntate cu o ruptură fără precedent în mencanismul de luare a deciziilor, de la limitarea întrunirilor până la cazuri de demnitari plasați în autoizolare, oficialii din capitalele lumii s-au străduit cu greu să își adapteze activitatea și modul de lucru la noile provocări, fie că au apelat la videoconferințe sau la votul online al miniștrilor și parlamentarilor. În multe cazuri, inclusiv în Parlamentul European, lucrările au fost anulate până la o dată care încă nu poate fi anticipată. Îngrijorările privind sistemul ”checks and balances” în democrațiile consolidate sunt dublate de preocupările legate de regimurile mai curând autoritare, unde instituțiile democratice sunt fragile, acesta fiind și cazul Ungariei. Premierul Viktor Orban este unul dintre exemplele invocate de analiza politico.eu, liderul de la Budapesta fiind acuzat că forțează adoptarea de către Parlament a unor noi legi care să-i permită guvernarea prin decret, dar și pedepsirea cu închisoarea a celor care distribuie informații false sau ”zădărnicesc eforturile” guvernului de a combate epidemia, ținta fiind jurnaliștii independenți. Și politicienii sunt vulnerabili Duminică, președintele Senatului italian, Elisabetta Casellati, a dat publicității o declarație prin care insista că parlamentul este încă funcțional și îi cerea premierului Giuseppe Conte să conslideze mecanismul de consultare a guvernului cu președinții celor două Camere ale forului legislativ de la Roma. "Rolul central al Parlamentului nu poate eșua, mai ales atunci când măsurile guvernamentale limitează libertățile individului și activitățile economice esențiale ale țării”, a spus Casellati. "De aceea este esențial ca premierul și guvernul să stabilească o legătură, care nu a fost implementată până acum, cu președinții celor două camere”, a mai spus ea. În Italia, ca de altfel și în alte state, este neclar dacă guvernele vor continua să funcționeze normal, pe toate palierele instituționale, în condițiile unor presiuni tota mai mari cauzate de pandemie. La asta se adaugă și faptul că liderii acestor instituții democratice sunt ei înșiși vulnerabili în fața pericolului de a fi infectați. Prințul Albert de Monaco, soțiile premierilor din Canada și Spania au fost deja depistați pozitiv. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, lucrează de-acasă, fiind în autoizolare după ce a luat contact cu un doctor infectat, iar în Marea Britanie a fost contaminat chiar ministrul sănătății. La Washington, cinci senatori republicani au fost testați pozitiv sau expuși unor surse de infecție. SUA încă lucrează la un plan B care să permită Congresului să-și continue activitatea, în timp ce administrația Trump a cerut noi puteri pentru Departamentul de Justiție, astfel încât să poată să ceară detenția pe termen nedefinit, fără proces, în timpul stării de urgență, ceea ce a atras noi îngrijorări. Absența celor 5 senatori republicani face ca majoritatea lui Trump să atârne de un vot în Senat, ceea ce face ca legislația specifică pe durata stării de urgență să poată fi blocată în Congres, așa cum este cazul ajutorului financiar de 1,8 trilioane de dolari pentru economie. Videochat-ul intergalactic Noile tehnologii care până acum erau considerate nesigure sau inadecvate comunicării la nivel guvernamental au fost folosite acum pentru ședințe oficiale ale executivului. Pentru prima oară, săptămâna trecută, Colegiul Comisarilor UE și-a ținut ședința în regim de teleconferință. Miercuri, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Congresului din Spania, deputații vor putea vota, pentru prima dată, online asupra unor măsuri urgente ale guvernului privind susținerea economiei și a angajaților. Joi, cei 27 șefi de guverne și de state UE se vor reuni în videoconferință pentru a discuta agenda legată de noua criză. Vineri, ambasadorii UE au convenit asupra unui plan de suspendare a ședințelor formale ale Consiliului UE pentru o perioadă de 30 de zile, discuțiile urmând să aibă loc online, deși există mai multe neajunsuri. "Nu vom trece de la ședințe la un fel de videochat-uri intergalactice. Încă avem structurile noastre și proceduri scrie. Aceste regulamente nu sunt doar de dragul de a fi, pentru că suntem noi plini de fetișuri. Ele există tocmai pentru a răspunde preocupărilor legate de protejarea drepturilor statelor membre”, a comentat un înlat diplomat pentru Politico.eu. Una dintre porbleme este legată și relația cu presa și rolul pe care aceasta îl exercită de a pune presiune pe factorii decizionali. Orice jurnalist poate depune mărturie asupra faptului că una este să pui întrebări unui oficial în persoană, alta prin intermediul e-mailului. Alegeri amânate Alegerile locale au fost amânate cu un an în Marea Britanie, în timp ce Franța a ținut primul tur de scrutin al alegerilor municipale în plină epidemie, Macron declarând că lumea trebuie să demonstreze că ”democrația este vie” și să meargă la urne, respectând regulile de igienă și distanțarea socială. Președintele Franței mai declara atunci că este ”garantul securității cetățenilor, dar și al democrației”. Ulterior, pe măsură ce situația a devenit tot mai gravă și în Franța, autoritățile au anunțat amânarea celui de-al doilea tur. Alegerile primare pentru desemnarea candidatului democrat la președinție au fost și ele amânate în câteva state americane. Polonia pare să meargă înainte cu alegerile prezidențiale din mai, însă opoziția a cerut amânarea acestora, argumentând și prin faptul că nu mai poate fi desfășurată o campanie electorală în condiții normale, ceea ce îl avantajează pe președintele în exercițiu, Andrzej Duda. Și în România ar trebui să aibă loc alegeri locale în iunie, opoziția cerând amânarea lor.

copyright © 2020 mesagerul.ro