Mesagerul.ro

 Desemnarea lui Orban ca premier nu reprezintă

Desemnarea lui Orban ca premier nu reprezintă "prima solicitare" de învestitură (motivare decizie CCR)

Desemnarea lui Ludovic Orban drept candidat pentru funcția de premier nu reprezintă "prima solicitare" de învestitură prevăzută în Constituție și nu constituie, deci, momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile pentru dizolvarea Parlamentului
Desemnarea lui Ludovic Orban drept candidat pentru funcția de premier nu reprezintă „prima solicitare” de învestitură prevăzută în Constituție și nu constituie, deci, momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile pentru dizolvarea Parlamentului, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a decis că există un conflict între președinte și Parlament. „Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul și lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă ”prima solicitare” de învestitură în sensul art.89 alin.(1) din Constituție, și, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de același text constituțional”, potrivit motivării deciziei 85 din 24 februarie 2020, care a fost publicată marți. Curtea Constituţională a României a stabilit, la sfârșitul lunii februarie, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier. Conform unui comunicat, CCR a stabilit că președintele nu a identificat o majoritate parlamentară din partea căreia să desemneze premierul, astfel că șeful statului trebuie să facă o nouă propunere. CCR nu interzice însă ca Iohannis să îl nominalizeze din nou pe Orban, cu condiția să strângă o majoritate parlamentară în acest sens, susțin sursele citate. Decizia implică faptul că procedura de desemnare a premierului se reia de la pasul 1, nominalizarea unui nou candidat. Prin urmare, președintele va trebui să reia procedura și să facă o nouă nominalizare de premier, neexistând interdicția să îl desemneze tot pe Ludovic Orban, "dacă președintele constată după consultări că există o majoritate pentru desemnarea acestuia". Decizia a fost luată cu 7 voturi la 2, iar argumentul ar fi fost că președintele nu a identificat o majoritate parlamentară din partea căreia să desemneze premierul, au explicat sursele citate. În urma acestei decizii, președintele organizat noi consultări cu partidele parlamentare și l-a desemnat pe Florin Cîțu pentru formarea următorului guvern. Potrivit motivării publicate marți, Curtea își bazează raționamentul pe faptul că „scopul comun al autorităților publice implicate în procedura învestiturii/numirii Guvernului este, în mod logic, numirea unui nou Guvern, ceea ce presupune desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru care să intre în această logică a normelor constituționale”, iar rațiunea consultărilor care preced desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru are în vedere „realizarea acestui deziderat, adică al numirii Guvernului, iar nu al blocării numirii acestuia”. CCR invocă din nou în decizie obligația de „loialitate constituțională, de comportament constituțional loial care guvernează exercitarea atribuțiilor care revin autorităților publice într-un stat de drept”. Din acest punct de vedere, cei 7 judecători CCR care format majoritatea spun că acest comportament constituțional loial „constă în desemnarea de către Președintele României a unui candidat la funcția de prim-ministru în vederea realizării finalității pentru care a fost construită procedura constituțională a învestiturii/numirii Guvernului, așadar pentru a atinge „scopul comun de a promova interesele ţării ca un întreg, nu interesele înguste ale unei singure instituţii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului funcţiei” (Avizul Comisiei de la Veneția, precitat, paragraful 87). „Or, pentru a face posibilă realizarea acestui scop, procedura de învestitură trebuie să fie una efectivă, iar nu pur formală” iar acest lucru presupune „luarea în considerare a moțiunii de cenzură și a efectelor sale, consultări cu partidele politice și evaluarea opțiunilor pentru candidatul la funcția de prim-ministru în mod serios, sincer și responsabil”. Vom reveni cu amănunte

copyright © 2020 mesagerul.ro