Desemnarea lui Ludovic Orban drept candidat pentru funcția de premier nu reprezintă „prima solicitare” de învestitură prevăzută în Constituție și nu constituie, deci, momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile pentru dizolvarea Parlamentului, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a decis că există un conflict între președinte și Parlament. „Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul și lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă ”prima solicitare” de învestitură în sensul art.89 alin.(1) din Constituție, și, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de același text constituțional”, potrivit motivării deciziei 85 din 24 februarie 2020, care a fost publicată marți. Curtea Constituţională a României a stabilit, la sfârșitul lunii februarie, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier. Conform unui comunicat, CCR a stabilit că președintele nu a identificat o majoritate parlamentară din partea căreia să desemneze premierul, astfel că șeful statului trebuie să facă o nouă propunere. CCR nu interzice însă ca Iohannis să îl nominalizeze din nou pe Orban, cu condiția să strângă o majoritate parlamentară în acest sens, susțin sursele citate. Decizia implică faptul că procedura de desemnare a premierului se reia de la pasul 1, nominalizarea unui nou candidat. Prin urmare, președintele va trebui să reia procedura și să facă o nouă nominalizare de premier, neexistând interdicția să îl desemneze tot pe Ludovic Orban, "dacă președintele constată după consultări că există o majoritate pentru desemnarea acestuia". Decizia a fost luată cu 7 voturi la 2, iar argumentul ar fi fost că președintele nu a identificat o majoritate parlamentară din par..