Mesagerul.ro

 DNA a cerut sesizarea Curții de Justiție a UE în dosarul în care Darius Vâlcov este condamnat la 8 ani de închisoare. Instanța supremă urmează să ia o decizie

DNA a cerut sesizarea Curții de Justiție a UE în dosarul în care Darius Vâlcov este condamnat la 8 ani de închisoare. Instanța supremă urmează să ia o decizie

​Completul de 5 judecatori de la instanța supremă care judecă apelul lui Darius Vâlcov la decizia de condamnare la 8 ani de închisoare pentru fapte

​Completul de 5 judecatori de la instanța supremă care judecă apelul lui Darius Vâlcov la decizia de condamnare la 8 ani de închisoare pentru fapte de corupție ar urma să decidă joi dacă va sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la aplicarea deciziei CCR pe tema completurilor specializate. La termenul de astăzi al procesului, DNA a apreciat că se impune sesizarea CJUE, care poate fi solicitată să rezolve acest caz în "procedură de urgență”. La termenul de joi în dosarul lui Darius Vâlcov, procurorul DNA a subliniat că întrebările care ar putea fi trimise de instanța supremă către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) sunt pertinente și se impune să fie dezlegate de acest for, potrivit Mediafax. Totodată, reprezentantul DNA a spus că se poate solicita ca CJUE să rezolve acest caz în "procedură de urgență”.De cealaltă parte, apărătorii unor inculpați din dosar au precizat că întrebările sunt nefondate, iar decizia Curții Constituționale, care ar face obiectul întrebărilor, nu poate să contravină normelor europene, aceștia propunând respingerea transmiterii către CJUE a unei astfel de sesizări. Astfel de concluzii a depus și Adrian Georgescu, avocatul lui Darius Vâlcov, care a subliniat în fața instanței supreme că nu trebuie sesizată CJUE, mai ales pentru că o decizie CCR nu poate fi înlăturată de Înalta Curte. La ieșirea din sala de judecată, avocatul lui Vâlcov a spus că, în cazul în care CJUE este sesizată și pronunță o soluție nefavorabilă dosarului, procesul merge mai departe în apel. "Dacă să spunem că va fi sesizată CJUE și dacă, în mod teoretic și absurd, s-ar considera de către CJUE, printr-o hotărâre prelimnară că, într-adevăr, norma comunitară superioară sau supremă în raport cu norma națională este una care dă dreptate ICCJ, consecința ar fi să se înlăture o decizia a Curții Constituționale, caz în care noi vom rămâne în judecarea apelului, fără să mai avem posibilitatea să mai solicităm pe baza deciziei CCR trimiterea cauzei la rejudecare, și într-o bună regulă, ne vom judeca pe celelalte motive de apel. Acesta va fi parcursul, în această ipoteză”, a declarat avocatul Adrian Georgescu. Magistrații instanței supreme au rămas în pronunțare, urmând să decidă joi dacă vor sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Dacă instanţa va decide să sesizeze CJUE, procesul lui Darius Vâlcov se va suspenda. Întrebările pentru CJUE La termenul de marți al procesului lui Darius Vâlcov, magistrații instanței supreme au ridicat din oficiu problema sesizării CJUE cu privire la aplicarea deciziei Curţii Constituţionale pe tema completurilor specializate în cazuri de corupţie. Avocații intenționau la acel termen să ridice o excepţie de nulitate absolută, urmând să ceară ca acest dosar să fie trimis spre rejudecare, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale privind completurile specializate, potrivit Agerpres. Preşedintele completului a pus însă în discuţie sesizarea CJUE cu patru întrebări preliminare pentru pronunţarea unei hotărâri în legătură cu aplicarea deciziei Curţii Constituţionale. Instanţa supremă vrea să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene. De asemenea, judecătorii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată. În 3 iulie, Curtea Constituțională a stabilit că există un conflict între Parlament pe tema completurilor specializate pe corupție de la instanța supremă și a anunțat că vor fi rejudecate toate dosarele de la Înalta Curte soluţionate în prima instanţă până în ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive. În 3 iunie, la câteva zile de la încarcerarea lui Liviu Dragnea, Darius Vâlcov a demisionat din funcția de consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă. Demisia nu a fost una surprinzătoare, în condițiile în care Vâlcov este unul dintre oamenii cei mai apropiați lui Liviu Dragnea, iar după condamnarea fostului lider al PSD aceștia au fost înlăturați pe rând din funcții. Pentru ce este judecat Darius Vâlcov Darius Vâlcov - eminența cenușie a programului economic al PSD și artizan al mai multor măsuri economice controversate - a fost condamnat în 8 februarie 2018 de instanța supremă la opt ani de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă. Darius Vâlcov ar fi săvârșit faptele de care este acuzat în perioada în care era primar al municipiului Slatina. El a primit o condamnare de patru ani de închisoare pentru trafic de influență, șase ani pentru spălare de bani și doi ani pentru operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția. De asemenea, instanța a decis menținerea sechestrului instituit în acest dosar pe bunuri și conturi ale fostului consilier al premierului. Vâlcov a fost trimis în judecată, în mai 2015, pentru trafic de influență, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată. Alături de Vâlcov sunt judecați Lucian Petrut Șușală (fost șofer al lui Darius Vâlcov), Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, Petre Bogdan Timofte și Constantin Tomescu. Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Bernă, administratorul companiei Tehnologică Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus că, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apa Olt SĂ), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scornicesti, Piatră Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări. Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul "Extinderea și reabilitarea sistemelor de apa și apa uzată în județul Olt", al cărui beneficiar final este SC Compania de Apa Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile. În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în orașele Scornicesti și Potcoava", "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în municipiul Slatina" și "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatra-Olt". Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion. În consecință, Tehnologica Radion a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa și apa uzată în județul Olt", fiind semnate contracte cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei. Conform DNA, Theodor Berna și Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie-martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologică Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apa Olt efectua plăți în contul societății. De asemenea, în perioada aprilie-decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei). În plus, în perioada 2012-2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, sumă de 3.080.000 lei, spun procurorii DNA. Motivarea deciziei de condamnare - Vâlcov a cerut să fie supus detectorului de minciuni, dar a mințit când a fost întrebat dacă a luat mită Motivarea sentinței de condamnare a lui Darius Vâlcov a fost finalizată în 28 februarie 2018, la mai bine de un an de la pronunțarea deciziei. Darius Vâlcov a cerut să fie supus testului cu detectorul de minciuni și chiar a sugerat întrebarea, doar că testul poligraf a arătat că a mințit în momentul în care a fost întrebat dacă a primit de la omul de afaceri Theodor Berna suma de 6 milioane de lei, arată magistrații instanței supreme în motivarea deciziei. Inițial, Vâlcov ar fi cerut 15 milioane de lei, adică un comision de 20 la sută din valoarea unor contracte pe care a promis că i le va atribui acestuia - în principal, lucrări de canalizare pe care firma omului de afaceri urma să le execute pe durata a trei-patru ani. De asemenea, i-ar fi promis acestuia că va interveni inclusiv la instituția care rezolvă contestațiile în cazul licitațiilor, dar și la magistrații Curții de Apel, care ar putea fi sesizați cu astfel de contestații, astfel încât Theodor Berna să obțină acelea contracte. Magistrații mai arată că Darius Vâlcov "a deturnat prestigiul funcției publice pe care o deținea". Darius Vâlcov s-a plâns judecătorilor de condițiile de detenție, inclusiv din arestul Poliției Capitalei, unde ar fi stat într-o încăpere de 2 pe 3 metri, cu alți șapte arestați. Avea patul de sus, nu avea oxigen, iar acesta a fost motivul pentru care a decis să și recunoască o parte dintre fapte.

copyright © 2020 mesagerul.ro