Mesagerul.ro

EFE: Cealaltă Cortină de Fier: de ce mor mai puțini de COVID în Europa de Est?

 EFE: Cealaltă Cortină de Fier: de ce mor mai puțini de COVID în Europa de Est?

În timp ce Europa de Vest numără zeci de mii de decese cauzate de coronavirus, în partea centrală și de est a continentului pandemia pare controlată, iar viața socială își croiește drum printre măsurile preventive. Diferența este clară analizând numărul de decese la un milion de locuitori: în Belgia sunt 792, în Spania 589, în Italia 528, în Regatul Unit 522, iar în Franța 419. În schimb, în ​​Austria sunt 71, în România 57, în Ungaria 46, în Cehia 28, în Croația 23, în Bulgaria 15 și în Slovacia 5, conform datelor de la Universitatea Johns Hopkins, potrivit agentieiEFE, citată de Rador. Numărul mai mic de infectări, spitalizări și decese a făcut posibil ca, în această regiune, viața publică să revină mai devreme, deși cu pași mici, la o anumită normalitate, odată cu redeschiderea magazinelor, barurilor și a școlilor și, în curând, a evenimentelor cu public și a granițelor. Pandemia a ajuns mai târziu Noroc pur și simplu, acțiunea rapidă a autorităților, un contact redus între generații, deconectarea de marile centre globale, cum ar fi China, unde a apărut pandemia, sunt câteva dintre explicațiile oferite pentru EFE de către experți de top din zonă. În timp ce în Italia, Regatul Unit și Spania, primele cazuri au fost depistate în ianuarie, în Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia, acestea au apărut abia în prima săptămână a lunii martie. Acest răgaz a asigurat un interval prețios pentru a evalua ce se întâmpla în Occident și pentru a lua măsuri într-un stadiu incipient. În Austria, vecină a Italiei, COVID-19 a ajuns la sfârșitul lunii februarie, și norocul a fost de partea ei, explică Thomas Czypionska, expert în politici de sănătate, la Institutul de Studii Superioare din Viena. Mai întâi, tinerii Focarul principal în Austria a apărut în orașe din apropierea nordului Italiei, foarte frecventate de schiori, adică în principal de tineri, care au rezistat mai bine la virus. Austria a avut, de asemenea, avantajul că focarul a izbucnit în orașe mici, ca Ischgl, cu mai puțin de 1.500 de locuitori, și într-o regiune alpină slab populată, cum ar fi Tirolul. Este foarte diferit când focarul apare într-o metropolă bine conectată cu restul teritoriului, cum ar fi Madridul sau Milano. La aceasta se adaugă faptul că, în Europa Centrală, contactul între generații este mult mai redus, deoarece tinerii devin independenți mai devreme, și astfel schiorii nu și-au infectat părinții sau bunicii, explică Czypionska. „În Austria am avut marele avantaj că virusul s-a răspândit mai întâi la o grupă de vârstă al cărei risc este foarte mic”, explică expertul austriac. Populație îmbătrânită Factorul vârstei este evidențiat și de Atanas Mangarov, șeful secției de pediatrie de la Spitalul de boli infecțioase de la Sofia. Acest epidemiolog bulgar susține că în țara sa există proporțional mai puțini vârstnici: speranța de viață în Bulgaria, de 75 de ani, este cea mai mică din Uniunea Europeană, cu 4 ani sub media comunității și cu 8 ani sub cea din Italia sau Spania. Mai puțini oameni în vârstă înseamnă mai puțini pacienți vulnerabili și mai puțini morți, motivează Mangarov. Restricții fără contagiere Cele mai multe țări din regiune au instituit restricții de circulație, la mijlocul lunii martie, când se înregistrase un singur deces, cum ar fi Austria sau Ungaria, sau niciunul, și doar câteva sute de cazuri (de infectare). „În aceste țări s-a impus o carantină foarte timpurie, fie după primul deces, fie înainte”, explică Gabriella Lantos, fosta directoare a Spitalului Róbert din Budapesta. Slovacia și Republica Cehă au fost printre primele țări din Europa care și-au înch..

copyright © 2024 mesagerul.ro