România a devenit o țară de destinație a noilor substanțe psihoactive (NSP), numărul consumatorilor de astfel de substanțe fiind în creștere, iar vârsta acestora în scădere, spun procurorii DIICOT. De asemenea, România este în prezent o țară de tranzit a unor importante cantități și tipuri de precursori ai drogurilor și preprecursori ai acestora, existând riscul ca în viitorul apropiat să se treacă inclusiv la transformarea acestora în droguri în laboratoare ilicite aflate pe teritoriul național. Aceste informații sunt cuprinse în raportul de activitate a DIICOT pentru 2019. Tendințe în traficul și consumul de droguri: Heroina - apariția unei noi rute Piaţa internă este polarizată de consumatorii din Bucureşti al căror număr este relativ stabil şi este alimentată de grupările infracționale din această zonă, având conexiuni cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanurile de etnie rromă pe segmentul de distribuţie stradală. Această piaţă a rămas stabilă, iar cantităţile destinate sunt frecvente, regulate şi de o puritate din ce în ce mai mare, în ultimii ani ajungând la aproximativ 20% sau chiar mai mare, spun procurorii DIICOT. Potrivit acestora, un element de noutate în ceea ce priveşte traficul de heroină este apariţia unei rute care porneşte din ţările producătoare Afganistan, Iran pentru ca mai apoi să tranziteze Armenia sau Azerbaidjan, având ca destinaţie intermediară Georgia. Din această ţară drogurile sunt transportate pe cale maritimă către porturi din Bulgaria şi Ucraina, iar ulterior sunt dirijate către ţările Europei de Vest, cu sau fără tranzitarea Republicii Moldova sau României, care se află la intersecţia a două mari rute. La nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de heroină de 0,3%. Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 16 ani, iar media vârstei de debut este de 22,3 ani. O treime dintre respondenţi (33%) au început acest tip de consum la vârste foarte fragede (sub 19 ani), în timp ce 46,1% dintre cei chestionaţi au declarat debut în consumul de heroină la vârste cuprinse între 20-24 ani. În ceea ce privește tendințele înregistrate anul trecut, se remarcă o stabilizare a consumului de heroină de-a lungul vieții, dar și apariția consumului recent și actual (lavalori foarte mici (Raportul Național privind Situația Drogurilor 2019 – M.A.I - A.N.A). Cocaina - metode sofisticate de introducere în țară Portul Constanţa rămâne o alternativă de introducere a marilor cantităţi de cocaină în Europa. Cocaina provenită din America de Sud este introdusă în Europa de grupările transnaţionale folosind rute diversificate, metode de disimulare sofisticate, România reprezentând o alternativă viabilă prin facilităţile oferite de porturile de la Marea Neagră. După introducerea cocainei în România, această urmează ruta balcanică spre Europa de Vest. Infrastructura infracţională dezvoltată pentru traficarea marilor cantităţi de heroină şi a drogurilor sintetice este folosită şi pentru traficarea cocainei. Această infrastructură este disimulată cu activităţi comerciale legitime care să evite eventuale analizele de risc. Conform DIICOT, cetăţeni români stabiliţi în statele din America de Sud contribuie activ la crearea unor legături stabile („capete de pod” ) pentru grupările de trafic de droguri interesate de dezvoltarea unor alternative la rutele consacrate în traficare cocainei. Acest aspect este valabil şi pentru cetăţeni ai ţărilor din America de Sud stabiliţi în România. De asemenea, cetățeni români stabiliți în străinătate contribuie la crearea unor legături infracționale cu grupări implicate în traficul de cocaină. Consumul de cocaină/crack înregistrează al patrulea nivel al prevalenţei în „clasamentul” drogurilor ilicite. Astfel, 0,7% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, inclusă în eşantion, a experimentat consumul de cocaină/ crack, 0,2% dintre respondenţi au declarat consum recent de cocaină/ crack, iar 0,1% au menționat că au consumat și în ultima lună. După o perioadă de creștere începută în anul 2010, în 2016 se remarcă o stabilizare a prevalențelor consumului de cocaină/ crack de-a lungul vieții și în ultimul an la nivelul celor identificate în studiul anterior (2013), dar se înregistrează o revenire a consumului actual al acestor substanțe. (Raportul Național privind Situația Drogurilor 2018 – M.A.I - A.N.A). Cannabis - creştere semnificativă a culturilor Preţul relativ scăzut, disponibilitatea crescută pe teritoriul României, precum şi caracterul „recreativ” al acestui tip de drog de risc au făcut ca acesta să fie unul din cele mai consumate stupefiante, fiind totodată cel mai capturat drog. Pe parcursul anului 2016, dar și în anul 2017 a avut loc creşterea semnificativă a culturilor de cannabis, indoor şi outdoor pe teritoriul României, respectiv 83, faţă de 76 în 2015. Au fost descoperite culturi în apartamente, case, dar şi plantaţii de cannabis, în aer liber, disimulate între culturi agricole. Aceeași tendință a existat și în perioada 2018-2019. Cererea crescândă a acestui tip de drog este determinată de scăderea disponibilităţii noilor substanţe psihoactive-etnobotanice, ca urmare a măsurilor legislative adoptate şi activităţilor de combatere, facilităţii de producere a acestora prin intermediul culturilor indoor (al căror număr este în creştere), cât şi de popularitate şi falsa convingere că acest drog nu este periculos. Se menţine trendul ascendent al culturilor in-door/out-door de cannabis precum şi al consumului la nivel naţional datorită posibilităţilor de obţinere de „know how” prin intermediul internetului. Livrarea seminţelor de cannabis prin mediul on-line a devenit o problemă în ultimii ani, fiind un adevărat fenomen, coroborat şi cu identificarea unui număr din ce în ce mai mare de culturi de cannabis. Profitând de lipsa unui control al circulaţiei acestor seminţe, deţinătorii site-urilor promovează cultivarea ilicită a acestor plante, sub umbrela unui fals pretext că ar fi comercializate ca suveniruri sau pentru conservarea geneticii seminţelor de cannabis. Potrivit DIICOT, s-a constatat că administratorii acestor site-uri pun la dispoziţie informaţii cu privire la cultivarea acestor plante punând la dispoziţia clienţilor ghiduri de creştere sau informaţii amănunţite cu privire la creşterea lor. Conform M.A.I – A.NA - la nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de canabis de 5,8%. Prevalenţa în ultimul an a consumului de canabis este de 3,2%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,4%. Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, iar media vârstei de debut, 21,3 ani. Peste o treime dintre respondenţi (35%) au început acest tip de consum la vârsta adolescenței (sub 19 ani), în timp ce 43% dintre cei chestionaţi au declarat debut în consumul de canabis la vârste tinere, 20-24 ani. Comparativ cu studiul anterior, canabisul este singura substanță pentru care s-au înregistrat creșteri ale consumului pentru toate cele trei intervale de referință, între 26% (pentru consumul de-a lungul vieții) și 60% (pentru consumul recent). Tendințele pe termen lung (2007-2016) înregistrate în consumul de canabis în populația tânără (15-34 ani) arată creștere, indiferent de perioada de referință (de-a lungul vieții..