Statele care contribuie net au respins ultima propunere privind bugetul UE pe şapte ani, făcută vineri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit EUObserver, citat de Rador. Propunerea survine înaintea unei reuniuni cruciale de joi (20 februarie) şi e foarte similară ultimelor planuri avansate de preşedinţia finlandeză a UE în privinţa cheltuielilor în general. Pentru primul buget UE post-Brexit, Michel a propus 1,074% din PIB-ul UE, peste un trilion de euro, care în termeni de plăţi reale e echivalent cu 1,06 din PIB-ul UE. E totuşi mai mult decât 1% propus de Germania, Olanda, Danemarca, Suedia şi Austria - toate contribuind net la bugetul UE, care acum are o gaură de 12 miliarde de euro din cauza părăsirii blocului de către Regatul Unit. Scriind şi în numele Olandei, Danemarcei şi Suediei, într-un editorial în Financial Times, premierul austriac Sebastian Kurz a argumentat că o UE mai mică necesită un buget mai mic. "Acum că avem o uniune mai mică, de 27 de state membre, trebuie pur şi simplu să ne croim haina în funcţie de câtă stofă avem. Abordarea responsabilă este în această situaţie să stabilim priorităţi în interesul contribuabililor noştri", a scris Kurz. Adună, scade Însă cifra totală nu este singura chestiune care le preocupă pe cele patru ţări "frugale". Michel a adăugat mai multe fonduri, 6 miliarde de euro, la politica de coeziune menită a ajuta regiunile mai sărace şi a mai redirecţionat încă un pic de la regiunile înfloritoare spre cele mai puţin dezvoltate. Noua propunere ar conferi totodată mai multă flexibilitate statelor membre în privinţa modului în care pot cheltui banii. Dar, alături de politica agricolă, subvenţiile UE încă mai reprezintă cea mai mare parte a bugetului, în vreme ce statele care contribuie net argumentează că mai mulţi bani ar trebui rezervaţi pentru noile provocări, cum sunt digitalizarea, clima şi securitatea. "E crucial pentru legitimitatea UE să concentrăm o proporţie semnificativ mai mare a bugetului pentru întâmpinarea provocărilor zilei de azi: stimularea unei economii inovatoare şi competitive, lupta contra schimbării climei, migraţia şi securitatea", a scris Kurz. Propunerea lui Michel ar reduce fondurile pentru migraţie şi apărare. El a tăiat şi de la politica agricolă, lucru care constituie o linie roşie pentru Franţa şi alte câteva state membre. Cu toate acestea, subvenţiile agricole tot constituie o treime din buget. Noua propunere include şi Fondul de Tranziţie Justă al Pactului Verde, conţinând 7,5 miliarde de euro pentru susţinerea zonelor &icir..