Mesagerul.ro

 EXCLUSIV Probleme mari în Ordonanța care permite instituțiilor civile să facă achiziții IT în regim militar: Avertismentele din avizul Ministerului Justiției

EXCLUSIV Probleme mari în Ordonanța care permite instituțiilor civile să facă achiziții IT în regim militar: Avertismentele din avizul Ministerului Justiției

Nu pot fi reglementate prin Ordonanță de urgență aspecte care țin de statutul magistraților, (cu atât mai puțin fără consultarea sistemului judiciar și fără dezbatere publică), fiind posibilă apariția unui viciu de neconstituționalitate, se arată în avizu
Nu pot fi reglementate prin Ordonanță de urgență aspecte care țin de statutul magistraților, (cu atât mai puțin fără consultarea sistemului judiciar și fără dezbatere publică), fiind posibilă apariția unui viciu de neconstituționalitate, se arată în avizul favorabil, dar cu observații, dat în 4 februarie de Ministerul Justiției la Ordonanța care schimbă regulile la achizițiile publice, document obținut de HotNews.ro. Mai mult, pentru evitarea problemelor de constituționalitate, ar fi fost necesare 3 avize de la CSAT, CSM și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Cel din urmă nu a fost dat nici acum. Ministerul Justiției a avizat favorabil, dar cu observații majore, în data de 4 februarie 2020, Ordonanța de urgență care schimbă puternic legislația achizițiilor publice, act normativ inițiat de Agenția Națioanală de Achiziții Publice (ANAP) și Secretariatul General al Guvernului (SGG). În aceeași zi Guvernul Orban adopta acest act normativ, alături de alte 24 de Ordonanțe de urgență. HotNews.ro vă prezintă mai jos integral avizul favorabil cu observații al Ministerului Justiției la proiectul de OUG privind achizițiile publice. Avizul conține următoarele observații: 1. Potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, pentru reiterea unei ordonanțe de urgență este necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiții: adoptarea acesteia doar în situații extraordinare; existența urgenței reglementării; motivarea urgenței reglementării în cuprinsul ordonanței. Prin urmare, observăm că așa cum a fost surprinsă în preambul și în nota de fundamentare, justificarea oferită nu este de natură să corespundă criteriilor de constituționalitate extrinsecă reținute de jurisprudența Curții Constituționale. Semnalăm totodată că este necesar avizul de oportunitate al Secretariatului General al Guvernului, conform art. 31 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 561/2009, care să se pronunțe asupra îndeplinirii de către prezentul proiect de act normativ a cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție. 2. În raport de soluțiile propuse la art. IV din proiect ce vizează modificarea și completarea Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii precum și organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, precum și cele propuse la art. XI, apreciem că se impune obinerea avizului Consiliului Superior al Magsitraturii (1 - A se vedea în acest sens considerentele nr. 101-107 din Decizia CCR nr. 63/2017). De altfel, semnalăm faptul că prin ordonanță de urgență (cu atât mai puțin fără consultarea sistemului judiciar și fără dezbatere publică) nu pot fi reglementate aspecte care țin de statutul magistraților - avem în vedere aici prevederile art. 68 (1) - nou introdus - ce vizează, astfel cum este formulat, instituirea unor abateri disciplinare inclusiv pentru judecători (răspunderea disciplinară fiind un aspect esențal al statutului magistratului), fiind posibilă apariția unui viciu de neconstituționalitate în raport de prevederile art. 125 alin. (2) din legea fundamentală. 3. Referitor la prevederile art. VII din proiect, ce vizează modificarea și completarea OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, care au în vedere introducerea noțiunii de 'infrastructură informatică de interes național' - ca fiind 'infrastructura informatică esențială pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății, a sănătății, siguranței, securității, bunăstării sociale ori economice a persoanelor și a crui perturbare sau distrugere ar avea un semnificativ impact la nivel național ca urmare a incapacității de a menține respectivele funcții, respectiv infrastructura de cloud guvernamental și infrastructurile asociate acestora' (pct. 4), noțiune ce corespunde conceptului de securitate națională (2 - în conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 51/1991 pivind securitatea națională a României), apreciem necesitatea obținerii avizelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării (3 - în temeiul art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea 415/2002), respectiv a avizului Autorității pentru Digitalizarea României (4 - în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din OUG nr. 4/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative). În privința avizului CSAT sunt incidente considerentele 41 și 42 din Decizia Curții Constituționale nr. 17/2015 care stabilesc, cu valoare de principiu, că lipsa avizului CSAT în procedura de avizare și adoptare a proiectelor de acte normative care vizează securitatea națională este de natură să creeze premisele unor vicii de neconstituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (5) (5 - elemente de procedură legilativă precum avizele, a căror consacrare este de rang legal, iar nu constituțional, capătă relevanță constituțională prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, iar această relevanță este condiționată de contribuția la realizarea unei legislații de calitate, care să asigure realizarea principiului securității juridice. O altă viziune, cu caracter pur formal, poate fi chiar contrară dezideratului menționat, întrucât ar îngreuna/întârzia excesiv procesul legislativ, cu consecința încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție - Decizia CCR 507/2019) și art. 119 din Constituție. 3. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 26 și art. 54 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, apreciem necesitatea introducerii unor norme tranzitorii care să aibă în vedere soluționarea litigiilor aflate în curs, a desfășurării procedurilor de achiziții, precum și a efectuării controlului ex-ante voluntar aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. 4. Având în vedere operațiunile legislative privind modificarea și completarea mai multor acte normative, este necesară atașarea tabelului comparativ în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) lit. d) din Regulamentul aprobat prin HG nr. 561/2009. 5. Pentru un plus de claritate a textului, în acord cu intenția de reglementare, la pct. 21 de la art. IV din proiect, ce vizează introducerea alin. (3,1) la art. 55 din legea nr. 101/2016, apreciem necesară completarea textului în sensul: "..poate fi atacat[ numai cu apel..". 6. Art. XII din proiect va fi completat cu sintagma "..în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe..", Precizăm faptul că răspunderea pentru elaborarea proiectului, inclusiv, pentru necesitatea și oprtunitate promovării acestuia, precum și pentru realitatea și corectitudinea datelor prezentate revine inițiatorului/co-inițiatorului, în calitate de autoritate publică de reglementare în domeniu, Ministerul Justiției avizând proiectul exclusiv din punct de vedere al constituționalității și legalității, precum și potrivit cerințelor normelor de tehnică legislativă, în condițiile legii. În finalul documentului consultat de HotNews.ro se menționează că 'pentru Cătălin Predoiu, ministrul justiției, semnează Lidia Barac, secretar de stat'. HotNews.ro a solicitat Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), care este inițiator al acestei Ordonanțe de urgență, să precizeze dacă actul normativ a primit toate aceste avize solicitate de Ministerul Justiției și vom reveni cu răspunsuri imediat ce le vom primi. Din informațiile HotNews.ro, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) nu a dat nici până acum un astfel de aviz.

copyright © 2020 mesagerul.ro