Mesagerul.ro

​Financial report BCE vrea o pondere mai mare cheltuielilor cu locuința în calculul inflației. "Ultimele minute în Europa" la bordul unui feribot Calais-Dover. 5G - războiul pentru viitor a început

 ​Financial report BCE vrea o pondere mai mare cheltuielilor cu locuința în calculul inflației. Ultimele minute în Europa la bordul unui feribot Calais-Dover. 5G - războiul pentru viitor a început

Financial Times: BCE a cerut să acorde o pondere mai mare cheltuielilor cu locuința în modul de calcul al inflației ● Personalul UE, avertizat să nu mai facă schimb de informaţii cu Regatul Unit ● Le Point: Brexit: "ultimele minute în Europa" la bordul unui feribot Calais-Dover ● Kathimerini: 5G - războiul pentru viitor a început ● Știri pe scurt.Financial Times: BCE a cerut să acorde o pondere mai mare cheltuielilor cu locuința în modul de calcul al inflației Economistul-șef al Băncii Centrale Europene a cerut să se acorde o pondere mai mare cheltuielilor pentru locuințe atunci când se măsoară inflația în zona euro. Dorința lui Philip Lane de a schimba modul de calcul al inflației alimentează suspiciunea că BCE încearcă astfel să își facă mai ușoară atingerea obiectivelor sale. Într-un interviu acordat Financial Times, domnul Lane a enumerat mai mulți factori care ar putea duce inflația spre obiectivul băncii centrale, inclusiv noile tarife comerciale, costurile energetice mai mari și creșterea salariilor în rândul lucrătorilor - toate acestea făcând presiune asupra companiilor pentru creșterea prețurilor. „Nu poate exista o deconectare permanentă între costurile forței de muncă și prețuri”, a spus el. „Povestea că „ totul va rămâne ieftin pentru mult timp de acum încolo” poate fi adevărată, dar nu i-aș acorda 100% probabilitate. Ar trebui să fim atenți și la alte forțe. În septembrie, BCE a dus ratele dobânzilor și mai jos în teritoriul negativ și a repornit programul de cumpărare de obligațiuni de 2,6 miliarde de euro. Inflația a înregistrat o creștere de până la 1,4% în ianuarie, dar rămâne mult sub obiectivul BCE de ”sub, dar aproape de” 2%. Mulți investitori și economiști nu sunt convinși că inflația va crește mai mult de atât. Atingerea țintei de inflație este mandatul principal al BCE, ceea ce înseamnă că banca trebuie să mențină ratele dobânzilor din zona euro scăzute dacă prețurile nu cresc suficient de rapid. „Nu vrei să ajungi într-o situație în care un șoc negativ te poate duce la deflație”, a spus domnul Lane. Economistul este privit drept creierul din spatele politicii monetare a șefei BCE Christine Lagarde, iar observațiile sale vin în momentul în care banca demarează o revizuire amplă a strategiei sale. UE a dezbătut de mult dacă ar trebui să urmeze exemplul SUA, Marii Britanii și alte țări, incluzând costurile cu locuințele ocupate de proprietari în calculul inflației, chiar dacă aceste costuri sunt dificil de măsurat. Costurile chiriilor reprezintă acum doar 6,2% din coșul folosit pentru calcularea inflației din zona euro - cu mult sub cota din venituri pe care o reprezintă. Pe măsură ce prețurile locuințelor și al chiriilor cresc în întreaga Europă, economiștii consideră BCE nu își va atinge ținta de inflație, ceea ce riscă să submineze eficiența politicii sale monetare. „BCE trebuie să găsească o modalitate de a reconstrui încrederea cetățenilor din zona euro”, a declarat Sylvain Broyer, economist-șef pentru Europa la Standard & Poor's. Domnul Lane a declarat că a început să prezinte cifre de inflație ajustate, care includ o pondere suplimentară a costurilor cu locuința în cadrul reuniunilor BCE. În prezent, această cifră ajustată este cu aproximativ 20 până la 30 de puncte de bază mai mare, dar am putea asista și la episoade în care acest nou indice ar putea avea un efect deflaționist. Comisia Europeană, care publică date despre inflație prin intermediul grupului Eurostat, a decis ultima dată în 2018 să nu modifice modul în care își face calculele. „Ar fi foarte dificil pentru o bancă centrală să crească ponderea prețurilor locuințelor fără a provoca suspiciunea, singurul motiv fiind reducerea artificială a decalajului față de propriul obiectiv”, a spus Gilles Moec, economist șef la Axa. Rezolvarea țintei inflației este principala provocare cu care se confruntă domnul Lane, irlandez venit la BCE în vara trecută. El cunoaște bine efectele dăunătoare ale deflației asupra unei economii, după ce le-a văzut îndeaproape ca șef al băncii centrale a Irlandei, pe care a condus-o din 2015 până anul trecut. Întrebat de ce inflația a rămas atât de ”încăpățânată”, dl Lane a spus că printre cauze sunt evoluțiile demografice și digitalizarea. El a adăugat și faptul că Europa e încă într-o perioadă de redresare după dublul șoc - cel al crizei financiare din 2008 și apoi al crizei datoriei suverane din zona euro. Făcând o distincție între inflația din zona serviciilor, care este aproape de ținta BCE, și inflația din zona producției, care este mai aproape de zero, domnul Lane a spus că firmele producătoare din sectoare cu competiție puternică - cum ar fi industria auto și electronica- au fost reticenți să crească prețurile de teama pierderii cotei de piață. Pe măsură ce șomajul a scăzut în Europa, salariile au crescut în ultimii doi ani, făcând presiuni asupra companiilor să crească prețurile. Între timp, protecționismul poate perturba lanțurile de aprovizionare ale producătorilor și va crește costurile. Politicile energetice pentru combaterea schimbărilor climatice ar putea, de asemenea, să alimenteze inflația. Personalul UE, avertizat să nu mai facă schimb de informaţii cu Regatul Unit În privinţa accesului guvernului britanic la canalele de putere ale uniunii, uşa este deja închisă La ora 23 GMT, când Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană, puţine lucruri se vor schimba imediat pentru călători, pentru expatriaţi sau pentru lumea afacerilor. Dar la Bruxelles, totul va fi altfel. Diplomaţii britanici din capitala UE vor fi primii care vor resimţi impactul noii realităţi geopolitice. Deşi cele 11 luni de tranziţie post-Brexit conferă o temporară continuitate industriilor şi pieţelor, în privinţa accesului guvernului britanic la canalele de putere ale uniunii uşa este deja închisă. La Bruxelles, nimic nu poate reflecta mai bine noul statut de outsider al Marii Britanii decât mesajul trimis joi, prin email, celor peste 3000 de oameni din personalul Consiliului Uniunii Europene, forul UE care reuneşte oficialii, ambasadorii şi miniştrii ţărilor membre ale blocului. Prin acest mesaj, personalul este avertizat că "nu mai poate face schimb de informaţii şi de documente cu delegaţii sau reprezentanţii Regatului Unit". Listele conturilor de email pentru documente sunt astfel refăcute încât să elimine oficialii britanici, iar parolele lor de acces la conturile cartierului general al Consiliului să fie dezactivate. Denumirea prezenţei diplomatice a Marii Britanii la Bruxelles, cunoscută până acum drept "Reprezentanţa Permanentă a Regatului Unit la UE" va fi schimbat, devenind "misiune" şi situându-se alături de cele ale altor ţări care nu sunt membre ale UE, precum Statele Unite, Japonia şi Islanda. În cadrul Consiliului UE au loc anual mii de reuniuni, la toate nivelurile diplomatice. Până acum, Marea Britanie avea un loc la masă. De-acum înainte, accesul oficialilor britanici în clădire va fi chiar mai restricţionat decât al jurnaliştilor. Ei vor fi "vizitatori din partea unui stat terţ" şi nu vor mai avea dreptul să asiste la niciun fel de acţiuni ale UE. Rămâne un etern mister la Bruxelles de ce Theresa May nu a putut profita mai mult de întâlnirile la vârf ale UE cu alţi lideri europeni pentru a-şi explica strategia pe tema Brexitului. Boris Johnson nu avea atât de des asemenea ocazii. Prima reuniune la vârf dintre UE şi Regatul Unit nu va avea loc mai devreme de luna iunie. Între timp, noua Uniune Europeană a celor 27 de state va avea primul summit în cursul lunii viitoare. Lideri precum Emmanuel Macron şi Angela Merkel se vor târgui în privinţa următorului buget multianual al organizaţiei, hotărând ce resurse poate să aloce continentul pentru nişte obiective precum lupta împotriva schimbării climei, tehnologia de ultimă generaţie şi ajutoarele internaţionale. Marea Britanie a hotărât că e mai bine să se situeze în afara acestor discuţii, afirmând că s-a săturat să mai finanţeze "eurocraţia" Bruxelles-ului. Dl Johnson a susţinut că Marea Britanie părăseşte UE, dar nu părăseşte Europa. Problema e că este foarte greu să le separi pe cele două.(RADOR) Le Point: Brexit: "ultimele minute în Europa" la bordul unui feribot Calais-Dover “Realizăm că e în seara asta…”: cam singuri în mijlocul canalului Mânecii în momentul Brexitului, puţinii pasageri ai ultimului feribot Calais-Dover din cursul serii alternau în cursul nopţii între “tristeţe” şi “resemnare”, gata să iasă din Europa ieşind din navă”. “E cu adevărat deprimant ce se petrece!”, spune Alessio Bortone, italian de 42 de ani “dintre care zece petrecuţi în Anglia”, în faţa maşinii sale încărcate pe cheiul de îmbarcare la Calais (Pas-de-Calais), în faţa navei companiei DFDS care urmează să-l aducă acasă. Plecat din Germania dimineaţă după ce s-a întâlnit cu un client, Alessio Bortone a “traversat patru frontiere cu maşina. Dar sâmbătă, când îmi plătesc impozitele în Anglia, unde am cumpărat o casă, va trebui să cer un statut de rezident, un drept pe care îl am deja! Soţia mea britanică va trebui să ceară un paşaport european…”, suspină el sub burniţa fină, dezamăgit. Imnul european “E multă hârţogărie care ar fi putut fi evitată, mult timp pierdut”, apreciază inginerul, estimând totuşi că “face parte dintre cei norocoşi”, deoarece cei trei copii ai lui, care au dublă naţionalitate, “vor putea alege unde vor să trăiască, spre deosebire de alţii”. Melancolic şi “destul de gânditor”, el a decis, o dată debarcat în Anglia, să asculte imnul european. Puţin mai departe, în spatele înaltelor garduri de securitate care se ridică în jurul locului de îmbarcare, Jamie Cunningham, student de 22 de ani originar din Nottingam, apelează vehiculele pentru a încerca să urce la bord, căci la această ora târzie “este imposibil să urci pe jos”. Plăcându-i să “improvizeze, să sară repede la bordul unui avion sau feribot”, se teme că Brexit va face lucrurile “mai complicate”, că va trebui “să plătească o viză”. “Dar îmi imaginez că nici Anglia, nici Europa nu au interesul să fie dificil de călătorit pentru turişti!”, zâmbeşte el sub perechea să de schiuri, dorind să se arate “optimist”. Pentru el, Brexit “se poate petrece bine pentru majoritatea oamenilor, dar există riscul că ţara să iasă slăbită”, în special pe scena internaţională, un risc “care nu merită”. Pe puntea pustie şi bătută de vânt a feribotului, ca şi în saloanele aproape goale, atmosfera e calmă, aproape posomorâtă. Câţiva pasageri beau cafea sau dormitează pe bănci. La televizor, apare chipul lui Boris Johson, prim-ministrul britanic. “Sunt cam trist în seara asta&r..

copyright © 2024 mesagerul.ro