Mesagerul.ro

Financial report Coronavirusul- cum a organizat comunitatea științifică riposta. Ce se va întâmpla în ziua Brexitului şi ce va urma? Grecia iese pe pieţe cu obligaţiuni pe 15 ani

 Financial report Coronavirusul- cum a organizat comunitatea științifică riposta. Ce se va întâmpla în ziua Brexitului şi ce va urma? Grecia iese pe pieţe cu obligaţiuni pe 15 ani

Les Echos: Coronavirusul- cum a organizat comunitatea științifică riposta ● The Guardian: Ce se va întâmpla în ziua Brexitului şi ce va urma? ● I Efimerida: Agenţia de Gestionare a Datoriei Publice a Greciei va realiza o emisiune de obligaţiuni cu o scadenţă de 15 ani, potrivit anunţului făcut luni, la prânz, la Bursa din Atena. ● Știri pe scurt. Les Echos: Coronavirusul- cum a organizat comunitatea științifică riposta Una dintre lecțiile majore ale noii epidemii cauzate de coronavirusul 2019-nCov (81 de morți în China, conform celui mai recent raport), este că modul de operare al comunității științifice - biologi, epidemiologi, virologi... - s-a schimbat radical de la criza anterioară , cea a Sindromului Respirator Acut (SARS) din 2002-2003. Comunitatea științifică și-a îmbunătățit considerabil viteza și, prin urmare eficiența, în această cursă contra cronometrului reprezentată de virușii necunoscuți. „Modul nostru de operare nu este deloc același cu cel de acum cincisprezece-douăzeci de ani”, explică Arnaud Fontanet, șeful unității de epidemiologie pentru boli emergente la Institutul Pasteur. Pentru sutele de laboratoare implicate îdin întreaga lume, totul a început pe 30 decembrie, când au primit un e-mail de pe site-ul ProMED (Programul pentru monitorizarea bolilor emergente), un program de monitorizare epidemiologică care a jucat un rol cheie în criza SARS și care astăzi are aproape 80.000 de abonați în aproape toate țările globului. Alerta i-a avertizat pe cercetători că au fost observate cazuri suspecte de pneumonie în orașul chinez Wuhan, legate probabil de o piață de animale din acest oraș. Cu o zi înainte, 29 decembrie, autoritățile chineze au informat direct Organizația Mondială a Sănătății (OMS).Pe 10 ianuarie, deci la mai puțin de două săptămâni de la această primă alertă, echipele chineze au publicat pe virologic.org întreaga moștenire genetică (formată din ARN-ul și nu ADN-ul) a acestui virus, care până acum era complet necunoscut. „Publicarea acestui genom într-un timp atât de scurt a fost lăudată de întreaga comunitate științifică”, spune Arnaud Fontanet. Practic, acest lucru oferă, în primul rând, posibilitatea de a dezvolta de urgență un test de diagnostic specific, care joacă un rol esențial în diagnosticul pacienților și triajul acestora, elemente cheie în ținerea sub control a epidemiei. În afară de posibilitatea de a efectua diverse teste, genomul oferă un punct de pornire pentru cercetări mai adânci fiecărui laborator, în funcție de specializarea sa. Așa s-a stabilit că materialul genetic din 2019-nCov este 80% identic cu cel al virusului SARS (și 96% cu cel al unui alt coronavirus deja identificat la lilieci) ; se reconstruiește configurația spațială a noului agent infecțios; descoperim că poarta de intrare a virului la om este un receptor specific numit ace2... Pe măsură ce virusul se modifică, tulpinile noi sunt secvențiate, iar rezultatele acestor secvențieri succesive sunt postate imediat pe site-ul nextstrain.org („următoarea tulpină”). Contextualizate (pentru fiecare tulpină, sunt indicate locul și data descoperirii ei), aceste date genetice fac posibilă urmărirea, în timp real, a istoriei mutațiilor. Se descoperă că prima contaminare umană a avut loc în noiembrie. Ceea ce, dacă comparăm această dată cu prima alertă lansată de autoritățile chineze, la sfârșitul lunii decembrie, arată că sistemul de supraveghere a sănătății din Republica Populară nu este foarte convingător ... Site-urile specializate precum ProMED, virologic.org sau nextstrain.org nu au fost singurii actori în această mobilizare generală a comunității științifice mondiale. Un alt fenomen, care datează de câțiva ani și depășește cadrul biologiei, a jucat și el un rol foarte important: posibilitatea oricărei echipe de cercetare de a-și publica rezultatele preliminare fără a mai aștepta câteva luni de întârziere necesare publicării într-un jurnal de specialitate care ar fi presupus revizuiri succesive. Această „pistă rapidă”, deschisă de site-uri precum BioRxiv sau medRxiv, a accelerat considerabil ritmul cercetării. De asemenea a fost intens utilizat Twitter și alte canale de socializare pentru schimbul de informații între specialiști. „În fiecare dimineață, mă trezesc și mă uit peste ce scriu/spun colegii experți în virologie și modelarea matematică a epidemiilor. Vorbim între noi și comentăm rezultatele”, spune Arnaud Fontanet. , care își amintește că nu cu mult timp în urmă aceste schimburi între specialiști de pe cele cinci continente se făceau prin „apeluri la conferință” extrem de greoaie. O astfel de cercetare intensă necesită un minim de coordonare. Pe plan mondial ea se face prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății, dar există structuri naționale care asigură local această coordonare. În Franța, acesta este rolul consorțiului REACTing, înființat în 2014 de Inserm și partenerii săi Aviesan (Alianța Națională pentru Științele Vieții și Sănătate ).. The Guardian: Ce se va întâmpla în ziua Brexitului şi ce va urma? Vinerea aceasta, pe 31 ianuarie, marchează începutul cursei în vederea unui acord comercial care să fie finalizat până la sfârşitul anului Vineri, puţine festivităţi oficiale vor marca plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la ora 11 noaptea. Pe reşedinţa din Downing Street 10, va fi proiectat un ceas care va marca ultima oră a ţării în UE, iar Nigel Farage va fi gazda unor festivităţi în Piaţa Parlamentului, unde vor flutura drapelele Regatului Unit. Dar nimic nu se va asemăna cu procesiunea cu torţe din noaptea de 1 ianuarie 1973, când premierul Edward Heath a fost urmat la Bruxelles de predecesorii săi, Harold Macmillan, Alec Douglas-Home şi de un întreg cor de politicieni de pe întreg eşichierul politic care au asistat la primirea Regatului Unit în Comunitatea Economică Europeană. Ziua de vineri va marca începutul a ceea ce ar putea fi o grea bătălie în vederea finalizării unui acord comercial până la sfârşitul anului, ca să nu mai vorbim despre problemele "necomerciale" care vor trebui şi ele soluţionate, cum ar fi cooperarea în domeniul informaţiilor, în cel al pescuitului, în privinţa datelor, educaţiei şi a cooperării în domeniul cercetării. Va schimba ceva data de 31 ianuarie? Da. Deşi viaţa de zi cu zi va rămâne aceeaşi, iar Regatul Unit va rămâne în piaţa unică şi în uniunea vamală până la sfârşitul anului ca parte a înţelegerilor pe tema tranziţiei, acordul de retragere va deveni un tratat internaţional cu temeiuri legale. Asta impune sancţiuni pentru orice "regres sau jumătăţi de măsură", după cum sublinia la Londra, săptămâna trecută, Stefaan de Rynck, consilierul lui Michel Barnier. Ce va urma? Ştim puţine lucruri despre planurile negocierilor, iar o examinare a Brexitului din partea parlamentului a fost restricţionată. Potrivit unor surse, comisia pentru UE din Camera Lorzilor l-a invitat, dar nu a reuşit să îl convingă pe Stephen Barclay să vină şi să explice care vor fi următoarele etape. "Regatul Unit mai are cinci zile până să intre într-un şir de negocieri extrem de complexe şi eventual prelungite", a declarat Brigid Fowler, cercetător principal la Hansard Society. Deşi lumea afacerilor a cerut guvernului să-şi dezvăluie viziunea legată de Brexit dincolo de aspiraţiile legate de un acord fără taxe şi fără cote, despre obiectivele exacte ale lui Boris Johnson se ştiu puţine lucruri. Cum va gestiona premierul faza următoare? Johnson face tot ce poate ca să excludă cuvântul Brexit din lexiconul britanic. El a redus deja posibilitatea parlamentului de a urmări următoare fază, iar guvernului i s-au oferit doar nişte vagi indici despre obiective şi despre viitoarele puncte fierbinţi ale negocierilor. Înaintea intrării în tratative, ambele părţi publică de obicei obiectivele de dorit şi problemele în dispută. Până duminică, atunci când ministrul pentru Brexit, Stephen Barclay, i-a spus lui Andrew Marr de la BBC că ele vor fi publicate, nu se prea ştia exact dacă Johnson o să şi facă asta. Premierul ar urma să ofere mai multe clarificări într-un discurs major programat peste două săptămâni, dar implicarea parlamentului în aprobarea mandatului pentru negocieri a fost eliminată din legea Brexitului. "În principal, guvernul pare să se bazeze pe pârghiile obişnuite în privinţa răspunderii ministeriale în faţa parlamentului. Asta face ca guvernul să fie cel care hotărăşte ce info..

copyright © 2024 mesagerul.ro