BREAKING NEWS

Mesagerul.ro

Financial report Dacia și Lada au salvat vânzările Renault. Ministrul de Finanțe polonez vrea taxarea Airbnb. Intenţionata ambiguitate a lui Putin

 Financial report Dacia și Lada au salvat vânzările Renault. Ministrul de Finanțe polonez vrea taxarea Airbnb. Intenţionata ambiguitate a lui Putin

Financial Times: Ministrul de Finanțe polonez vrea taxarea Airbnb. Tadeusz Koscinski a declarat că încearcă să se asigure ca polonezii care își închiriază apartamentele prin intermediul unor site-uri precum Airbnb vor plăti impozite, ● Les Echos: Dacia și Lada au salvat vânzările Renault. Grupul francez a înregistrat un recul de 3,4% al vânzărilor ● The New Yorker: Intenţionata ambiguitate a ultimei tentative a lui Putin de acaparare a puterii ● Știri pe scurt. Financial Times: Ministrul de Finanțe polonez vrea taxarea Airbnb Noul ministru al Finanțelor din Polonia dorește ca site-ul de închiriere de locuințe Airbnb să plătească impozit pe veniturile pe care le obține în Polonia, intervenția lui fiind cea mai recentă în dezbaterea privind impozitarea companiilor digitale. Tadeusz Koscinski a declarat că încearcă să se asigure ca polonezii care își închiriază apartamentele prin intermediul unor site-uri precum Airbnb vor plăti impozite, iar colectarea datelor cu privire la acest business ar oferi autorităților o perspectivă asupra ce înseamnă veniturile generate într-o țară de grupuri cum ar fi Airbnb. „În caz contrar, acest tip de afacere denaturează piața. Companiile cu sediul în Polonia plătesc impozite, iar marjele lor sunt mai mici. Deci este o practică nedreaptă. Nu intervin nici pentru a-i favoriza pe unii, nici pentru a-i pedepsi pe alții. Vreau doar să mă asigur că piața nu va fi perturbată”, a spus el. Problema impozitării companiilor digitale cu sediul într-o țară dar care au activitate economică și înafara țării respective a devenit un subiect din ce în ce mai controversat pe ambele părți ale Atlanticului. După ce a încercat o abordare comună la nivelul UE dar care a eșuat anul trecut, Franța a reluat discuțiile privind un asemenea proiect, izbindu-se de reacția SUA, care a amenințat cu taxarea supliemntară a unor mărfuri cum e șampania. Polonia a avut în vedere și o taxă digitală proprie, dar după un lobby intens făcut de către SUA -sediul multora dintre cele mai mari companii digitale globale - guvernul lui Mateusz Morawiecki a ales să aștepte rezultatul negocierilor la OCDE în cadrul unei abordări internaționale la impozitarea digitală Dl Koscinski, fost bancher și aliat apropiat al domnului Morawiecki, a declarat că Polonia va continua să participe la discuțiile OCDE. Acesta e de părere că nu ar trebui să existe ”o singură taxă” pentru grupurile digitale. "Unele companii au marje de 60%, iar altele au 6%, iar dacă vei începe să aplici același impozit pe cifra de afaceri, le veți răstigni pe unele. Noi nu vrem să crucificăm companiile", a spus el. „Aș prefera mult să stau de vorbă cu Airbnb, Google și Amazon și cu toți ceilalți și să le spun: „știi că trebuie să plătești impozit în Polonia, altfel nu vor fi drumuri, nici poliție, nici școli. Cât sunteți pregătit să plătiți? ” Un purtător de cuvânt al Airbnb, care operează în întreaga UE prin hub-ul său din Irlanda și care este de așteptat să lanseze un IPO la sfârșitul acestui an, a declarat: „Respectăm regulile și plătim toate taxele pe care le datorăm în locurile în care facem afaceri”. Dl Koscinski, un vorbitor fluent de limba engleză care a lucrat anterior în ministerele dezvoltării și tehnologiei, a devenit ministru al Finanțelor în noiembrie, după ce partidul său a câștigat alegerile, preluând portofoliul Finanțelor unei țări care nu a trecut prin recesiune de aproape 30 de ani. Cu toate acestea, în ultimul an, odată cu război comercial între SUA și China dar și cel cu economia germană - principala piață de export a Poloniei - economia Poloniei dă semne de răceală. Cu toate acestea, domnul Koscinski a declarat că rămâne optimist în ceea ce privește perspectivele economice ale Poloniei și nu crede că încetinirea Germaniei ar putea avea un efect negativ asupra Poloniei. „Nu cred că încetinirea Germaniei va fi la fel de rea cum cred unii,” a spus el, menționând că tensiunile dintre SUA și China par să se calmeze ușor, ceea ce ar ușura revenirea puternicii mașini de export germane. „Dar cred că este mai important să spunem că economia poloneză va continua să crească și va rămâne una dintre cele mai performante economii globale. Consumul continuă să crească. Și cred că cea mai importantă creștere o vom vedea în exporturi, odată cu intrarea pe noi piețe”. Les Echos: Dacia și Lada au salvat vânzările Renault Grupul francez a înregistrat un recul de 3,4% al vânzărilor în 2019, livrând 3,75 milioane de vehicule, în timp ce vânzările mașinilor marca Renault au scăzut cu 6,9%. Grupul pariază pe lansarea de noi modele, precum și pe autovehiculul electric în speranța recuperării. Dacă există un indicator pe care noul director general Renault îl va urma fără îndoială cu lupa în mână acesta va fi cel al vânzărilor de noi modele Clio și Captur. Grupul Renault a publicat vineri rezultatele comerciale: după șase ani consecutivi de creștere, livrările sale globale au scăzut cu 3,4%, la 3,75 milioane de vehicule, pe o piață care a scăzut cu 4,8%. Concurenții de la PSA au anunțat o scădere de 10% a vânzărilor, cu 3,4 milioane unități vândute. Dacă grupul Renault și-a menținut cota de piață la nivel global, aceasta se datorează mărcilor Dacia (+ 5,1%, la 736.570 vânzări) și Lada (+ 3,6%, la 412 889 vânzări). Brandul Renault a pierdut teren, vânzările scăzândcu 6,9%, la 2,36 milioane de vânzări (scăderea fiind de - 8,4% dacă excludem vehiculele comerciale). O parte din acest recul se datorează cu siguranță Iranului, unde Renault a vândut peste 100.000 de vehicule în 2018 și unde Rhombus a trebuit să înceteze toată activitatea după embargoul impus de Statele Unite. Dar chiar și pe piața sa principală, Europa, vânzările de autoturisme au scăzut ușor (cu 0,1%). Renault conta în special pe lansarea noilor sale modele pentru a stimula vânzările în a doua jumătate a anului trecut. Însă întârzierile legate de noul Clio, lansat vara trecută, au redus din așteptări. „Am livrat anumite modele prea târziu în anumite țări. Prin urmare, nu suntem în grafic ", a recunoscut Clotilde Delbos, directorul general al Renault. "Vânzările grupului au început să crească din nou în ultimul trimestru", spune însă Olivier Murguet, directorul comercial. În plus față de ascensiunea Clio 5, grupul mizează pe noul Captur, micul SUV urban, a cărui a doua generație a fost lansată la sfârșitul lui 2019. „Sperăm că el va oferi un nou impuls în 2020”, a spus lider. De asemenea, Renault se ocupă de electrificarea gamei sale pentru a stimula vânzările. Grupul mizează pe mașina sa 100% electrică, ZOE, a cărei nouă versiune a fost lansată în noiembrie. "Sperăm la o creștere de 70% a vânzărilor, după cele 50.000 vândute în acest an", subliniază Olivier Murguet. Ceea ce este însă detul de puțin, spun specialiștii. De asemenea, grupul anunță lansarea Twingo-ului într-o versiune 100% electrică, ale cărei detalii vor fi dezvăluite în luna martie la Salonul Auto de la Geneva. Mai important, Renault speră că hibridizarea modelelor sale considerate vârfuri ale vânzărilor îi va majora substanțial veniturile. Clio va fi oferit într-o versiune hibridă, în timp ce Captur și Megane vor introduce și ele variantele hibrid. "Lansările vor avea loc spre mijlocul anului", a spus Olivier Murguet. Există un potențial mare. Renault reușește să vândă versiuni mai scumpe ale modelelor sale. "Aproape jumătate din vânzările noului Clio sunt versiunile de ultimă generație, ceea ce arată că clienții sunt gata să plătească pentru interiorul său revoluționar", a spus el, spunând că grupul a reușit să aplice și o anumită „disciplină comercială”. Peste câteva săptămâni, când grupul va publica rezultatele financiare, vom afla cât de bine a reușit Renault să limiteze declinul profitabilității sale. The New Yorker: Intenţionata ambiguitate a ultimei tentative a lui Putin de acaparare a puterii Există trei modalităţi pentru a descrie ceea ce s-a întâmplat miercuri în Rusia: referindu-ne strict la ceea ce s-a întâmplat oficial, referindu-ne la ceea ce atât observatorii din Rusia cât şi cei din străinătate cred că s-a întâmplat sau referindu-ne la ceea ce s-a întâmplat în realitate. Cea de-a treia modalitate este de departe cel mai greu de transpus în cuvinte. Versiunea oficială este aceea potrivit căreia Vladimir Putin, care se află la putere în Rusia de peste 20 de ani, a început un nou an (vacanţa rusească de sărbători tocmai s-a încheiat) propunând nişte modificări ale Constituţiei care ar slăbi preşedinţia şi ar întări parlamentul, pe guvernatorii celor 85 de circumscripţii care alcătuiesc Federaţia Rusă şi guvernele locale. Putin, al cărui mandat prezidenţial se va încheia în anul 2024, a declarat că puterea politică trebuie distribuită mai echitabil între diversele ramuri şi niveluri ale guvernului. Trei ore mai târziu, întregul cabinet rus, condus de Dmitri Medvedev, care s-a aflat alături de Putin din vremuri imemoriale şi chiar i-a încălzit lui Putin scaunul prezidenţial în perioada când el a lipsit, între anii 2008-2012, şi-a înaintat demisia. Imediat, Putin a propus candidatura unui nou premier -pentru ca ea să fie confirmată de parlament - şi a format totodată un larg şi autorizat grup de lucru care să formuleze amendamentele la Constituţie propuse de el şi pe care ruşilor li se va cere să le aprobe prin referendum. Cu alte cuvinte, oficial vorbind, aproape s-a părut că Putin propune democratizarea Rusiei. Acest lucru este în puternic contrast cu istoria guvernării sale, când sistemul electoral rus a fost dezmembrat, presa a fost subjugată, iar tot mai numeroşii contestatari au fost arestaţi din motive politice. De fapt, firava democratizare a dispărut în timp ce Putin continua să-şi susţină reformele propuse. În realitate, el a anunţat că Rusia nici nu va mai pretinde că respectă legislaţia internaţională sau că va respecta deciziile instanţelor internaţionale. Toate aceste lucruri le-au permis observatorilor, atât celor din Rusia, cât şi c..

copyright © 2024 mesagerul.ro