Financial Times: Factura pe care companiile britanice ar avea-o de plătit în cazul unui Brexit fără acord: 50 de miliarde de lire sterline ●Guvernul britanic nu are spațiu de manevră pentru reduceri fiscale. Perspectivele finanțelor publice „s-au agravat dramatic” ● Les Echos: Concedierile din sectorul bancar se înmulțesc ● Il Giornale: Morţi din cauza a prea multă bunătate ● Știri pe scurt. Financial Times: Factura pe care companiile britanice ar avea-o de plătit în cazul unui Brexit fără acord: 50 de miliarde de lire sterline Companiile din Marea Britanie s-ar confrunta cu „o povară administrativă nouă și continuă” în valoare de 50 de miliarde de lire sterline în cazul în care Marea Britanie ar ieși fără un acord din UE, potrivit unui document al Guvernului britanic, publicat luni. Premierul Boris Johnson a insistat că țara va părăsi UE la sfârșitul lunii octombrie cu sau fără un acord, chiar dacă Parlamentul a aprobat o lege menită să împiedice un Brexit dur. Estimarea costurilor administrative suplimentare pentru mediul de afaceri în cazul în care nu există niciun acord negociat contrastează cu afirmația domnului Johnson la conferința conservatorilor de săptămâna trecută conform căreia Regatul Unit ar economisi 1 miliard de lire sterline pe lună, părăsind UE la 31 octombrie. În cadrul evaluării sale, autoritatea fiscală britanică a detaliat costurile aferente pe baza scenariului în care comerțul ar rămâne la nivelul înregistrat în 2017. . Este probabil ca cifrele HMRC să fie chiar subestimate întrucât nu includ costurile suplimentare privind respectarea noilor proceduri de TVA pentru companiile din sectorul serviciilor, care domină economia britanică. Este prima dată când HMRC a publicat o analiză atât de detaliată a costurilor privind companiile din Regat. Citește aici analiza Guvernului britanic privind costurile ieșirii fără acord pentru mediul de business. Alte articole din FT: Guvernul britanic nu are spațiu de manevră pentru reduceri fiscale. Perspectivele pentru finanțele publice „s-au agravat dramatic” Guvernul lui Boris Johnson nu a lăsat loc pentru reduceri fiscale permanente, deoarece cheltuielile sunt deja foarte sus, după reformele inițiate de Partidul Muncii al lui Jeremy Corby după alegerile generale din 2017, a declarat marți Institutul pentru Studii Fiscale într-un raport. Think-tank-ul independent împreună cu economiști ai băncii de investiții Citi, arată că perspectivele finanțelelor publice „s-au agravat dramatic” încă din primăvară și se vor deteriora în continuare dacă Marea Britanie va părăsi UE fără un acord. Christian Schulz, economist și director la Citi, a mers mai departe, spunând că, pe baza diferitelor scenarii luate în calcul, estimările arată că economia britanică ar fi mai mare cu 5% până în 2022 în cazul în care la putere ar fi Partidul Muncii decât ar fi sub cel Conservator. Cancelarul Sajid Javid a mărit și el semnificativ cheltuielile publice pentru următorii doi ani - cu 13,4 miliarde lire sterline - pentru a îndeplini angajamentele premierului britanic cu privire la poliție și școli. Les Echos: Concedierile din sectorul bancar se înmulțesc Încet-încet, luminile din sectorul bancar capătă culoarea roșie. Amploarea fenomenului variază de la o țară la alta, dar de șase luni încoace, marile bănci și-au înmulțit anunțurile privind reducerea locurilor de muncă . Zeci de mii de locuri de muncă sunt în pericol datorită dobânzilor foarte scăzute, încetinirii economice europene și tranziției tehnologice la care asistăm. Ultimul episod este cel în care HSBC ar avea în vedere eliminarea a 10.000 de locuri de muncă suplimentare, pe lângă cele 4.700 anunțate în august de Noel Quinn, noul CEO. În total, din anunțurile oficiale și din zvonurile din piață, până la 50.000 de locuri de muncă bancare ar fi acum în pericol în Europa. La sfârșitul anului 2018, băncile din cele 28 de țări ale Uniunii aveau aproape 2,7 milioane de angajați, potrivit Federației Europene a Băncilor (EBF), adică cu aproape 600.000 de persoane mai puține decât în 2008. "Un număr mare de bănci au planuri strategice care se derulează până în 2020. Dar veniturile lor sunt sub așteptări, iar acum anunță corecții de personal care să ducă la tăierea costurilor", spune Jon Peace, de la Credit Suisse. De fapt, unele obiective prevăzute pentru 2020 nu mai sunt realiste și trebuie corectate. Așa au făcut Societe Generale și BNP Paribas, care au redus țintele încă din februarie. În august, a fost rândul UniCredit să avertizeze că nu își va atinge țintele pentru 2019, în ton cu cei de la Commerzbank, care a avertizat că profitul anual preconizat va fi dificil de obținut. După HSBC, cea mai spectaculoasă mișcare vine din Germania. Deutsche Bank a dat startul unei restructurări masive de 18.000 de locuri de muncă. Instituția, care la un moment dat se visa un Goldman Sachs european, va amputa divizia de trading dar și o parte din cea de retail din Germania. Commerzbank, Barclays, spaniolii de la Caixa și Santander au făcut anunțuri similare. Încă neconfirmat oficial, UniCredit ar putea și ea să aplice o reducere de 10.000 de poziții, potrivit Bloomberg. "Dacă trebuie să existe o ajustare a forței de muncă, vom discuta despre ea în decembrie", a declarat CEO-ul Jean-Pierre Mustier. Nici băncile franceze nu sunt cruțate. În aprilie, Societe Generale a anunțat tăierea a 1.600 de locuri de muncă, jumătate din ele în Franța. La BNP Paribas, alte 500 de posturi vor fi reduse în Franța în termen de trei ani, în timp ce în Belgia vor fi tăiate 2.200 de joburi iar în Italia se va aplica un plan de pensionare anticipată pentru 1.500 de persoane. Il Giornale: Morţi din cauza a prea multă bunătate Organizațiile neguvernamentale au bagatelizat imediat tragedia. Au spus că pentru a evita alte masacre ale migranților este necesară o prezenţă mai mare a navelor de patrulare în Mediterana și a ambarcaţiunilor care merg în întâmpinarea bărcilor conduse de contrabandiști și îi aduc pe coastele italiene pe migranţii disperați. Realitatea este alta. Iar datele de care dispunem confirmă acest lucru. Toți oamenii care, la șase mile distanţă de coasta insulei Lampedusa, au fost înghițiți noaptea trecută de valurile agitate, sunt victimele directe ale politicilor ''pozitive'' ale guvernului galben-roşu. Era deja scris totul, atât reînceperea debarcărilor, cât și morții pe mare. A fost doar o chestiune de timp. Oricine ar fi putut să prevadă această tragedie deja de când stânga a impus premierului Giuseppe Cote redeschiderea porturilor și revizuirea (dacă nu chiar desființarea) decretelor pentru securitate dorite de Matteo Salvini. Odată format guvernul, plecările și sosirile au început să crească imediat de o manieră vertiginoasă. Atât de mult, încât într-o lună de..