Mesagerul.ro

Financial report: Guvernatorul Băncii Angliei: Băncile centrale rămân fără muniție (interviu). Ghosn își va spune miercuri partea sa de adevăr. Un bulgar din trei nu are bani de încălzire

 Financial report: Guvernatorul Băncii Angliei: Băncile centrale rămân fără muniție (interviu). Ghosn își va spune miercuri partea sa de adevăr. Un bulgar din trei nu are bani de încălzire

Financial Times: Băncile centrale rămân fără muniție în bătălia împotriva recesiunilor, avertizează guvernatorul Carney. Economia mondială se îndreaptă spre o „capcană a lichidității” care ar putea submina eforturile băncilor centrale de a evita o recesiune viitoare, potrivit lui Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. ● Les Echos: Ghosn își va spune miercuri partea sa de adevăr. După ce a profitat de primele sale 48 de ore de „libertate” în care s-a bucurat de revederea soției și a apropiaților săi, Ghosn s-a pus rapid pe muncă pentru a pregăti marea conferință de presă programată pentru miercuri după-amiază în capitala libaneză. ● Duma: 34% dintre bulgari nu au bani de încălzireFinancial Times: Băncile centrale rămân fără muniție în bătălia împotriva recesiunilor, avertizează guvernatorul CarneyExclusiv: guvernatorul Băncii Angliei vede amenințarea „capcanei lichidității” și necesitatea unor noi instrumente monetare Economia mondială se îndreaptă spre o „capcană a lichidității” care ar putea submina eforturile băncilor centrale de a evita o recesiune viitoare, potrivit lui Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. Într-un interviu amplu dat Financial Times, guvernatorul a avertizat că băncile centrale rămân fără muniția necesară pentru a combate o eventuală criză. O capcană a lichidității apare în rarele ocazii în care politica monetară își pierde eficiența, iar politicile economice relaxate nu mai încurajează efectuarea de cheltuieli suplimentare. "Putem afirma la modul general că există mult mai puțină muniție la dispoziția băncilor centrale mari decât au avut-o acestea anterior. Și cred că această situație va persista ceva timp", a spus el. Acesta înseamnă că ar fi necesară găsirea de instrumente monetare suplimentare, inclusiv prin noi reduceri ale ratelor dobânzilor sau relaxare cantitativă, a spus el. „Dacă ar exista un declin economic mai profund, [care să necesite] mai mult stimul decât o face o recesiune convențională, atunci s-ar putea ca politica monetară să nu aibă suficient spațiu de manevră.” În ciuda îngrijorărilor cu privire la o eventuală criză, domnul Carney rămâne optimist cu privire la perspectivele City-ului londonez după Brexit. El a precizat că nu are rost ca Londra, ca centru financiar mondial, să fie reglementat de Bruxelles. El a cerut guvernului britanic să evite alinierea reglementărilor financiare la cele din UE, în speranța unor condiții comerciale mai bune după Brexit. „Nu este deloc de dorit să aliniem demersurile noastre, să ne legăm singuri de mâini și să externalizăm reglementarea și supravegherea sistemului financiar în altă jurisdicție”, a spus el. Domnul Carney a reiterat propuneriloe altor bancheri centrali, cum ar fi Mario Draghi, de la BCE și a succesorului său, Christine Lagarde, recomandând guvernelor să ia în considerare reduceri de impozite sau creșterea cheltuielilor publice atunci când se confruntă cu o criză. Cu toate acestea, el admite că „nu este treaba [bancherilor centrali] să facă politică fiscală”. Guvernatorul a declarat că reducerile dobânzilor din SUA și din zona euro de anul trecut au încurajat creditarea și consumul. „Începem să vedem că acest stimul curge către economia globală.” El a insistat că nu-l va lăsa pe urmașul său, Andrew Bailey, fără niciun fel de muniție. BoE ar putea reduce în continuare ratele dobânzilor de la 0,75 la sută până la aproape de zero și „să completeze politica monetară cu noi instrumente macroprudențiale”, relaxând cerințele de capital ale băncilor și astfel să le permită acestora să împrumute mai mult. Domnul Carney consideră că City of London poate profita din „oportunitatea comercială uriașă” de a ajuta la finanțarea și accelerarea combaterii încălzirii globale - deși a recunoscut că sectorul financiar nu este un substitut pentru asemenea politici nici la nivel național și nici internațional. El mai spune că City-ul londonez poate beneficia de finanțarea tranziției la o economie cu emisii reduse de carbon. „Aceasta se întâmplă să fie o oportunitate comercială uriașă pentru City of London și pentru sectorul financiar din Marea Britanie.” Banca Angliei a recomandat și altor bănci centrale să ia o poziție mai fermă în combaterea riscurilor financiare la adresa băncilor și companiilor de asigurări, riscuri generate de încălzirea globală. Cu mai puțin de două luni rămase până la expirarea mandatului de guvernator, domnul Carney a admis că mandatul său a fost mult diferit față de ceea ce se aștepta atunci când a fost angajat ca guvernator al băncii centrale la sfârșitul anului 2012, și că a fost nevoit să gestioneze dosare cum este Brexit, problema independenței scoțiene și a schimbărilor climatice decât să se ocupe strict de măsuri economice. Nu are niciun regret, însă. "Noi . . . avem responsabilitatea legală de a identifica riscurile majore la adresa stabilității financiare ", a spus el. „Nu putem evita acest lucru”. El a adăugat că cea mai mare preocupare în gestionarea economiei britanice și a celei din alte țări avansate a fost modul în care băncile centrale ar putea răspunde în viitor unei crize puternice. Dacă Marea Britanie ar cădea într-o recesiune, el admite că BoE ar putea rămâne fără spațiul de manevră și a adăugat că banca centrală privește problema cu maximă seriozitate. "Sperăm că [o recesiune] nu se va produce în următoarele 69 de zile", a spus el, calculând câte zile mai are din mandatul care îi expiră pe 16 martie. Stând în spatele unui birou de secol al XVIII-lea, domnului Carney vorbește despre ceea ce el a numit provocarea managerială care l-a făcut să vină din Canada la BoE pentru a o re-aduce în secolul XXI și „a reconstrui banca [centrală], sistemul financiar și a sprijini recuperarea economică“. După venirea sa la BoE, principalele preocupări au devenit legate de ofertă, întrucât cererea părea că își revenise: câți oameni ar putea fi angajați fără să generezi inflație și care ar fi productivitatea fiecărei ore de muncă. Comitetul de politică monetară a trebuit, de asemenea, să se confrunte cu dificultăți structurale, cum ar fi stagnarea productivității, măsurată prin producția pe oră lucrată, comparativ cu ratele medii de creștere anuale anterioare crizei. „Este sigur că [productivitatea] a fost mult timp slabă, fiind o dezamăgire permanentă”, a spus el. Pe fondul acestor incertitudini economice, principala sarcină a BoE, potrivit guvernatorului, a fost să finalizeze reformele de bază ale sistemului financiar și să reacționeze corespunzător la rezultatele referendumurilor scoțiene și cel privind Brexit, dar și la provocările schimbărilor climatice. Domnul Carney insistă că BoE a trebuit să se implice pentru că are datoria de a păstra stabilitatea financiară. „Este un lucru diferit atunci când ceva afectează în mod direct sistemul financiar sau sistemul monetar, cum a fost cazul referendumului scoțian sau în anumite aspecte cel privind Brexit, ambele cu impact semnificativ asupra sectorului financiar.” Menționând măsurile pe care BoE le-a impus sectorului financiar, el a spus că „trebuie să faci ceva mai mult decât să te rogi ca problemele să fie rezolvate”. El a adăugat că unul din motivele pentru care a fost de acord să mai rămână în funcție este acela de a nu da bir cu fugiții în pragul Brexit. Nu puteam să le spun oamenilor „Stați liniștiți, nu vă faceți atâtea griji, va fi bine, eu mă întorc în Canada, să aveți noroc!“. Guvernatorul se va întoarce în Canada în vară și între timp a preluat o funcție la ONU ca trimis special pentru acțiuni climatice până la summitul din noiembrie de la Glasgow. Când se va întoarce acasă, a mai spus el, va avea amintiri plăcute dintr-o țară „uimitoare”. Duma: 34% dintre bulgari nu au bani de încălzire Bulgaria este în fruntea clasamentului în UE privind sărăcia energetică Bulgarii sunt cei mai săraci din UE la capitolul energie, arată datele Eurostat. Potrivit acestora, majoritatea persoanelor care susțin că nu își pot permite o încălzire adecvată pentru locuință sunt înregistrate în Bulgaria - 34%. Urmează Lituania - 28%, Grecia - 23%, Cipru - 22%, Portugalia - 19%, Italia - 14%. Cei mai puțini dintre cei care au de suferit la capitolul energie sunt din Austria, Finlanda, Luxemburg, Olanda, Estonia și Suedia - cu aproximativ 2%. Potrivit unui sondaj Eurostat, 7% dintre europeni spun că nu își pot permite să-și încălzească bine casele. La rândul său, un raport al organizaţiei EnEffect, publicat toamna trecută, arată că aproape 50% din populaț..

copyright © 2024 mesagerul.ro