Diario de noticias: Guvernele încep să trimită bugetele la Bruxelles. Deficitele sunt revizuite în creştere ● Financial Times: Johnson și Varadkar văd posibilă încheierea unui acord în această lună ● Dyson renunță la proiectul privind mașina electrică. Trump grăbeşte declinul Americii ● L'Express: România: guvernul răsturnat de Parlament ● Insider.gr: Semnarea acordului pentru gazoductul greco-bulgar IGB Financial Times: Johnson și Varadkar văd posibilă încheierea unui acord în această lună Boris Johnson și Leo Varadkar (premierul irlandez- n.red) au susținut că poate exista „o cale” către un acord în privința Brexitului, premierul irlandez susținând că un tratat ar putea fi convenit înainte de sfârșitul lunii. Domnul Varadkar s-a referit la discuțiile „foarte pozitive și foarte promițătoare” cu omologul său britanic, declarând că domnul Johnson ar putea fi dispus să lase Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală a UE. Michel Barnier, negociatorul principal Brexit al UE, va decide vineri dacă progresele înregistrate de premierii britanici și irlandezi în cele două ore de discuții față în față la un hotel din nord-vestul Angliei ar putea deschide calea către depășirea blocajului actual din negocierile privind Brexitul. Un diplomat senior al UE, la curent cu discuțiile de joi, a declarat că noua ofertă a lui Johnson ar fi substanțial diferită de cele anterioare în privința cooperării vamale după Brexit. Dar, dacă domnul Johnson ar fi acceptat cererea UE ca Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală - chiar și pentru un interval limitat de timp - acest lucru ar crea o furtună politică acasă. Aliații politici ai domnului Johnson și parlamentarii euroceptici s-ar opune oricărei astfel de concesii. Într-un comunicat comun, cei doi lideri au spus că au purtat o „discuție detaliată și constructivă” și amândoi au convenit „că un acord este în interesul tuturor”. Reuniunea a lăsat ușa deschisă pentru negocieri ulterioare înaintea reuniunii Consiliului European de săptămâna viitoare, însă mai rămân câteva obstacole grave care trebuie depășite într-un timp tot mai scurt. Ulterior, domnul Varadkar le-a spus reporterilor că crede că un nou acord ar putea fi convenit până la sfârșitul lui octombrie. "Momentan ne aflăm într-o etapă foarte sensibilă", a spus Varadkar. „Sper că este ceea ce s-a întâmplat astăzi va fi suficient pentru a permite reluarea negocierilor la Bruxelles. „În ceea ce privește calendarul, cred că este posibil să ajungem la un acord, să avem un acord convenit care să permită Regatului Unit să părăsească UE într-o manieră ordonată, acord pe care să îl finalizăm până la sfârșitul lunii octombrie” Lira a crescut brusc în urma declarației și a fost cu 1,5 la sută mai mare joi față de dolarul american, tranzacționându-se la 1,24 dolari joi după-amiază. Dyson renunță la proiectul privind mașina electricăDyson a abandonat încercările de a intra în industria auto și a anunțat că renunță la proiectul său privind vehiculul electric, punând astfel capăt unei aventuridespre care fondatorul James Dyson susținea că îi va revigora businessul. Compania nu a reușit să găsească un cumpărător pentru proiectul său și a spus că planurile sale de a construi o mașină de la zero în Singapore nu mai sunt viabile din punct de vedere comercial. Decizia lui Sir James e văzută ca un gest de umilință pentru un bărbat considerat unul dintre cei mai mari inventatori în viață din Marea Britanie. „Deși ne-am străduit foarte mult pe parcursul întregului proces de dezvoltare, pur și simplu nu mai vedem o modalitate de a face acest proiect viabil din punct de vedere comercial”, a scris Sir James într-un e-mail trimis joi angajaților. „Am trecut printr-un proces foarte serios în care am încercat să găsim un cumpărător pentru proiectul care, din păcate,până acum nu a dat rezultate.” Lansat acum doi ani, proiectul lui Dyson anunța o mașină electrică „radical diferită”, care ar fi urmat să devină un nou brand faimos din gama aparatelor sale de înaltă calitate. Compania a depus chiar și brevete care arată forma potențială a vehiculului, iar Sir James declarase că echipa sa a dezvoltat o „mașină fantastică”. Investițiile în proiect au fost de 4,5 miliarde de lire sterline, banii fiind băgați într-o serie de tehnologii, inclusiv inteligență artificială, robotică și bateria mașinii. Compania are 523 de angajați în cadrul proiectului, dintre care 498 lucrează într-un centru de cercetare cu sediul într-o fostă baze a Forțelor Aeriene Regale din Hullavington, Wiltshire. Douăzeci și doi de angajați sunt în Singapore, unde Dyson spera să construiască mașina. Sir James, care este un susținător al Brexitului, a atras critici la începutul acestui an cu privire la relocarea sediului central al Dyson în statul asiatic. La vremea respectivă, compania a spus că această mutare se datorează faptului că principalii furnizori dar și potențiali clienți ar fi din regiune și că nu e vorba de Brexit sau de optimizări fiscale. Trump grăbeşte declinul Americii Preşedintele e doar în parte motivul pentru care puterea Americii slăbeşte Să uităm pentru o clipă maniera în care Donald Trump i-a vândut pe kurzi în cursul unei admirative convorbiri nocturne cu durul Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, şi decizia lui de a retrage trupele americane, care i-a luat prin surprindere pe consilierii de la Casa Albă, respectiv, bombasticele sale mesaje de pe Twitter care au urmat. Toate astea erau pentru Trump nişte lucruri vechi. Dar să nu permitem ca zgomotul să acopere semnalul. De ani de zile, America încearcă să se retragă din Orientul Mijlociu. Dl Trump nu face decât să meargă pe urmele lui Barack Obama. Se obişnuia să se spună că e mai bine ca Marii Britanii să îi fi duşman decât prieten; Marea Britanie a încheiat acorduri cu inamicii săi şi şi-a trădat prietenii. S-ar putea ca şi kurzii să simtă acelaşi lucru în privinţa Statelor Unite. Cu mult timp în urmă, cam prin anul 1975, după ce Washingtonul a retras sprijinul CIA dintr-o revoltă a kurzilor irakieni, Henry Kissinger a spus: "Să-i dăm dracului pe kurzi dacă nu ştiu de glumă". Decizia dlui Trump de a abandona cel mai important aliat al Americii din Siria este nesăbuită - nu doar din cauză că deschide calea unei revigorări a militanţilor ISIS. Dar trădarea lui nu e nici măcar originală. Diferenţa constă numai în faptul că Statele Unite îşi plătesc acum mai scump greşelile. Ale dlui Trump se prezintă sub două forme. Prima constă tocmai în felul în care le comite. Una e să-ţi iei aliaţii prin surprindere, şi alta e să-ţi pui proprii oameni pe picior greşit. Asta creează confuzie şi demoralizează. I-a dat dl Trump undă verde dlui Erdoğan să-i distrugă pe kurzii sirieni? Nimeni dintre cei care se află în serviciul dlui Trump nu ştie asta pentru că el se tot contrazice. Dl Erdoğan este cel care dovedeşte răspunsul la această întrebare. A doua formă este natura greşelilor dlui Trump. Pe măsură ce puterea Americii la nivel mondial slăbeşte, nevoia sa de aliaţi creşte. În 1975, Statele Unite îşi puteau permite nişte războaie păguboase şi un preşedinte escroc. Richard Nixon a fost înlăturat din funcţie. Războiul din Vietnam era cu mult mai costisitor şi mai sângeros decât oricare asemenea implicări ale SUA de până atunci. Astăzi, marja de eroare e mai subţire. Dl Trump urăşte alianţele Americii. Asta le vizează atât pe cele oficiale, precum NATO, cât şi pe cele neoficiale, precum cea convenită cu kurzii sirieni. Cu cât le trage mai vârtos pumni în ochi prietenilor Americii, cu atât e mai puţin probabil ca ei să rămână nemişcaţi. Asta îi pune pe aliaţii din Asia, legaţi militar de SUA, dar tot mai dependenţi de China în privinţa prosperităţii lor, într-o neplăcută dilemă. În Orientul Mijlociu, Forţele Siriene de Apărare , care sunt formate din luptători kurzi, au pierdut aproximativ 11000 de oameni în lupta împotriva militanţilor ISIS, care, pentru dl Trump, reprezenta o prioritate. Statele Unite au pierdut cinci soldaţi. Data viitoare când Washingtonul va avea nevoie de kurzi, ei vor cere ca SUA să-şi pună mai mult pielea în joc. Şi totuşi, dl Trump nu e singurul care comite greşeli. Dacă asculţi mârâitul democraţilor, ai crede că el i-a băgat pe kurzi în sclavie. În principal, diferenţa dintre dl Obama şi dl Trump în privinţa războaielor din străinătate e o chestie de stil. De fapt, dl Trump reprezintă o continuitate. Indignarea republicanilor este şi mai mioapă. Cei mai fideli apărători ai dlui Trump, printre care se numără Mitch McConnell, liderul majorităţii din Senat, şi Lindsey Graham senatorul din Carolina de Sud, au calificat retragerea sa drept catastrofală pentru puterea Americii. E o greşeală, întrucât trădarea kurzilor datează de multă vreme. Furia republicanilor arată şi mai prost decât tăcerea lor în privinţa Ucrainei. Ca democraţie aflată la graniţa cu Rusia, supravieţuirea Ucrainei este, strategic, mai importantă pentru SUA decât kurzii. Desigur, diferenţa constă în faptul că dl Trump riscă demiterea din cauza cazului "Ukrainegate". A guverna înseamnă a alege. Puşi să aleagă între a sprijini un prieten al SUA din ograda Rusiei şi a-l sprijini pe dl Trump, aproape toţi republicanii au optat pentru cea de-a doua soluţie. Furia lor legată de kurzi trădează mustrări de conştiinţă. Ea survine ca o compensaţie suplimentară a faptului că Ucraina a fost lăsată de izbelişte. Pentru prietenii Americii, toate astea sunt nişte veşti proaste. Mai mult ca sigur, dl Trump are un obiectiv irezistibil: mesajele sale de pe Twitter, exprimându-i "marea şi nepreţuita înţelepciune", ar trebui să-i ajungă epitaf. Pentru aliaţii Americii, lecţia este mai de durată. Statele Unite nu mai sunt stânca de pe vremuri, iar dl Trump este doar o parte a motivului.(RADOR) L'EXPRESS: România: guvernul răsturnat de Parlament Acuzat de clientelism şi de corupţie, guvernul român al Vioricăi Dăncilă a fost răsturnat joi printr-o moţiu..