Mesagerul.ro

​Financial report Marea Britanie după Brexit nu va fi singură, ci mai singură. Piața ciudată din Wuhan unde se vindeau pui de lup, șerpi și șobolani. Pentru interesele Rusiei în Bulgaria se lucrează în Guvern, Parlament şi în presă

 ​Financial report Marea Britanie după Brexit nu va fi singură, ci mai singură. Piața ciudată din Wuhan unde se vindeau pui de lup, șerpi și șobolani. Pentru interesele Rusiei în Bulgaria se lucrează în Guvern, Parlament şi în presă

The Financial Times: Marea Britanie după Brexit nu va fi singură, dar va fi mai singură.● Les Echos: Coronavirusul: piața ciudată din Wuhan unde se vindeau pui de lup, șerpi și șobolani. ● Venezuela lui Nicolas Maduro ar putea privatiza sectorul petrolier.● DNEVNIK: Pentru interesele Rusiei în Bulgaria se lucrează în Guvern, Parlament şi în principalele mijloace de informare în masă.● Știri pe scurt.The Financial Times: Marea Britanie după Brexit nu va fi singură, dar va fi mai singură Articol scris de Martin Wolf. „În sfârșit suntem singuri.” Tatăl meu mi-a spus că a auzit aceste cuvinte de la un domn în vârstă care locuia lângă el ,în iunie 1940, imediat după căderea Franței. Aceeași insularitate animă și Brexit-ul. A fost o iluzie atunci - nu era vorba doar de Marea Britanie, ci de o alianță cu puteri mai mari care a câștigat al doilea război mondial. Este o iluzie și acum. Marea Britanie nu va fi singură, dar va fi mai singură. Nu putem ști ce s-ar fi întâmplat dacă referendumul din 2016 ar fi avut alt rezultat. Dar știm unele rezultate și putem cel puțin bănui altele. Brexit-ul este o decizie de a separa Marea Britanie de instituțiile care guvernează continentul din care Regatul Unit face și el parte. Un rezultat este cert: britanicii vor pierde dreptul de a se muta și de a munci în întreaga UE, la fel cum cetățenii membrilor UE vor avea restricții la a trăi și munci în Marea Britanie. Aceasta înseamnă o reducere a libertăților. Este rezultatul insistării asupra faptului că nu ar trebui să existe o identitate politică britanică, cât mai ales una europeană. Aceasta este o victorie a îngusteții. Influența directă a alegerilor politice britanice asupra celor din UE va dispărea și ea. Politicienii britanici își vor scoate nasurile pe ferestrele UE, pe măsură ce acolo se vor lua decizii care să îi afecteze. Aceste decizii vor determina evoluția pieței unice și a politicilor comerciale și climatice ale UE. Fără Marea Britanie, UE va avea în continuare 450 de milioane de oameni și va produce 18% din producția mondială. De asemenea, va rămâne cel mai important partener comercial al Regatului Unit. Autoexcluderea Regatului Unit va conta. Mai mult, niciodată, în viața mea, un guvern britanic nu a fost atât de hotărât să producă daune economice propriilor săi oameni. Analiza proprie a guvernului, publicată în noiembrie 2018, a ajuns la concluzia că, în cadrul unui acord de comerț liber de tipul pe care îl urmărește guvernul, produsul intern brut pe cap de locuitor din Marea Britanie va fi probabil cu aproximativ 5%. Eliminarea imigrației nete din Spațiul Economic European ar mări pierderea cu 0,5 puncte procentuale. Este posibil ca Marea Britanie să piardă aproape jumătate din creșterea potențială a PIB-ului pe locuitor în următorul deceniu, cu implicații sumbre asupra veniturilor și cheltuielilor guvernamentale. Acest lucru nu ia în calcul costurile pe termen scurt. Sajid Javid, (ministrul Finanțelor- n.red) a făcut un apel companiilor să renunțe la planurile privind alinierea reglementărilor la UE, precizând că au avut trei ani de pregătire. Este o prostie. Nimeni nu a știut (și nici acum nu știe) ce acord vom avea și cum va arăta el. Combinația dintre incertitudinea rezultatului și timpul scurt rămas pentru pregătiri este iresponsabilă. Adepții Brexitului vor susține că, eliberată de reglementările UE, Marea Britanie va prospera. Este probabil ca această idee să se dovedească a fi o fantezie. Unul dintre motive este că Marea Britanie are deja o economie extrem de dereglementată, în special privind piața muncii. Va renunța Marea Britanie la reglementările actuale privind mediul, standardele produselor, soliditatea financiară și așa mai departe? Este foarte puțin probabil. Mai mult, marile eșecuri ale Regatului Unit - rata de investiții ultra-scăzută, creșterea slabă a productivității, infrastructura slabă, inegalitatea regională ridicată - nu au nicio legătură cu aderarea la UE. Brexit-ul poate fi o scuză pentru multe lucruri, dar nu va rezolva niciuna dintre aceste probleme. Dacă nu există nici un acord comercial cu UE sau în orice caz nu unul care se va dovedi perturbator, va urma cu siguranță jocul acozațiilor. În Marea Britanie, rcei care voiau să rămână în UE vor da vina pe cei care voiau să iasă din Europa. Mai mult, guvernul ar putea da vina pe UE pentru un rezultat nefericit iar o astfel de discordie ar putea duce la o fractură și mai mare între Marea Britanie și UE. Ar fi chiar plauzibil să ne imaginăm o Marea Britanie supărată și distructivă care încearcă să se coordoneze cu SUA lui Donald Trump împotriva UE. Consecințele ar fi devastatoare. Plecarea Regatului Unit va re-modela viitoarea UE. Marea Britanie a jucat un rol central în promovarea pieței unice și a politicii comerciale liberale a UE. Plecarea sa riscă să slăbească influența țărilor nordice mai liberale din punct de vedere economic decât restul celorlalte state. De asemenea, Marii Britanii îi va fi dificil să exercite de una singură o influență puternică într-o lume care intră într-o epocă a marilor rivalitați. Marea Britanie se va confrunta cu alegeri dificile-de partea cărei tabere să joace, când vine vorba de tehnologie, de standarde? Toate acestea vor fi alegeri foarte incomode. Iar controlul pe care îl presupune că îl va deține va fi unul iluzoriu. Marea Britanie intră într-o lume nouă. Își obligă oamenii să-și abandoneze drepturile europene. Alege să fie o insulă independentă alături de ceea ce pare să rămână un gigant european integrat. Se hotărăște să meargă pe cont propriu într-o lume dominată de superputeri rivale. Și face asta cu promisiunea unui control mai mare asupra propriului destin. Acționează împotriva dorinței majorității propriilor tineri. Va dura această separare? Nimeni nu poate ști. Dar este destul de probabil să dureze mult timp. În opinia mea, este o gafă uriașă. Dar acesta este momentul pe care îl trăim. Și va trebui să îl trăim alături de consecințele sale. Les Echos: Coronavirusul: piața ciudată din Wuhan unde se vindeau pui de lup, șerpi și șobolani Înainte de a se închide, animalele exotice vii se vindeau în piața din Wuhan. Această piață chineză, considerată ca epicentrul virusului misterios care se răspândește în China (și acum în Japonia, în Coreea de Sud, în Thailanda, în Taiwan și pe continentul american), a fost un fel de menajerie unde trăiau cele mai ciudate specii. Vânzările ilegale de animale sălbatice acolo aveau loc, a recunoscut miercuri directorul Centrului Național pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Gao Fu, fără a putea confirma dacă piața a fost locul din care a izbucnit epidemia. Piața a fost închisă luna trecută imediat ce primele cazuri de boală au fost descoperite în această metropolă de 11 milioane de locuitori. Cercetările realizate în China sugerează că virusul s-ar fi putut răspândi la oameni de la șerpi, viezuri sau șobolani. Se repetă istoria? Epidemia de SARS, care a ucis aproape 650 de oameni în China la începutul anilor 2000, a început de la zibetă (sau civetul), un mic mamifer întâlnit în mod obișnuit în zonă. În principiu interzis pentru consum uman, animalul apare totuși pe o listă de produse oferite spre vânzare de către unul dintre comercianții din piața Wuhan. Această listă de prețuri, transmisă de jurnalistul Muyi Xiao pe Twitter, arată că sunt oferite tot felul de animale sălbatice: păun, struț, șobolan, vulpe, crocodil, pui de lup, salamandră uriașă, carne de porc, șarpe, măgar, câine sau carne de cămilă. „Înghețat și livrat la ușa ta”, proclamă broșura, fără a fi posibil să se verifice dacă aceste animale existau pe stoc în piață. Un cotidian din Beijing, Beijing News, citează alți comercianți de pe piață care spuneau că localnicii au vândut mari cantități de vânat sălbatic până la închiderea pieței. Chinezii se mândresc că mănâncă tot ce are ”patru picioare, cu excepția meselor, tot ceea ce înoată, cu excepția bărcilor și tot ceea ce zboară, cu excepția avioanelor” - inclusiv speciile rare apreciate pentru presupusele lor proprietăți terapeutice. Pe piețe se găsesc deseori specii rare sau protejate, chiar dacă autoritățile pretind să lupte împotriva traficului și a specialităților culinare ilegale. Aplicarea legii este în mod clar laxă, mai ales că mâncarea cărnii sălbatice este una dintre practicile alimentare ancestrale chineze. „Această tradiție înrădăcinată face parte din cultura Lingnanului (zona cuprinzând Cantonul și provinciile înconjurătoare), relatează„ Courrier International ”. Printre cele mai consumate specii din Canton se numără șopârla monitoră, salamandra uriașă chineză, șerpi sălbatici, bufnițe și vrabia halo. " Simboluri ale „distincției sociale”, aceste feluri de mâncare sunt vândute la un preț ridicat. Pangolina - cel mai braconat mamifer din lume - se vinde pentru aproximativ 500 de yuani (60 de euro) la 500 de grame. Pentru un animal viu, prețurile se dublează. Cu toate acestea, aceste practici sunt din ce în ce mai controversate și puse la îndoială, în special de noile generații care trăiesc în zonele metropolitane. Salvarea câinilor este organizată de asociații care îi eliberează din drumul spre abator. Imaginile cu animale salvate vândute pe piața Wuhan au provocat, de asemenea, multă reacție pe rețelele de socializare chineze, unde mulți internauți cer o mai intensă supraveghere a comerțului cu animale sălbatice. Această gastronomie prezintă riscuri pentru sănătatea umană, spune Christian Walzer, membru al asociației ecologice americane Wildlife Conservation Society. Potrivit acestuia, 70% din noile boli infecțioase provin din animale sălbatice, iar piețele, care adesea au condiții igienice discutabile, sunt locurile ideale pentru transmiterea virușilor la om. Venezuela lui Nicolas Maduro ar putea privatiza sectorul petrolier Administrația lui Nicolas Maduro a contactat firme străine cărora ar dori să le cedeze o parte din activele petroliere pe care le controlează. Scopul - modernizarea sectorul pentru a relansa producția și obținerea unei guri de oxigen pentru economia vlăguită. Nicolas Maduro nu mai are de ales. Țara sa este asfixiată de sancțiunile internaționale și economia sa este în derivă. Președintele ales al Venezuelei a decis să cedeze controlul asupra sectorului petrolier unor firme străine. Vânzând aceste active, țara, care dispune de rezerve considerate ca fiind cele mai importante din lume, speră să își modernizeze industria de profil cu ajutorul firmelor străine. Șeful statului intenționează și să anuleze datoriile companiei petroliere naționale. Soluția ultimei șanse Modernizarea este de fapt ultima șansă. Ca urmare a întârzierilor din investiții, producția zilnică - care atingea 2,4 milioane de barili pe zi în 2013 - a scăzut la 700.000 anul trecut. Există discuții în acest moment cu Rosneft (Rusia), Repsol (Spania) și ENI (Italia). Această decizie nu vizează doar relansarea producției de petrol prin injectarea de capital privat; este soluția ultimei șanse pentru un guvern aflat în criză de resurse. Deja de câțiva ani, autoritățile venezuelene nu mai publică date referitoare la situația macroeconomică a țării, atât sunt acestea de catastrofale. Rămân estimările FMI, care evaluează o prăbușire cu 35 % a PIB -ului în 2019, după mai mulți ani de recesiune: -18 % în 2018, -14 % în 2017 și -16,5 % în 2016. Dolarizarea economiei Desigur, autoritățile au slăbit constrângerile monetare, autorizând o anumită dolarizare a economiei. La aceasta se adaugă transferurile de bani ale celor patru milioane de persoane care au fugit de dictatură din 2015 încoace. În fața precarității economice, numărul de refugiați s-a accelerat în 2019 și ar urma să atingă, potrivit ONU, 5,3 milioane de persoane la finalul anului 2019. Nicolas Maduro, acuzat de a fi uzurpat cel de-al doilea mandat, se bucură în continuare de sprijinul armatei. Dar el poate să conteze și pe câteva țări fidele. Cuba, desigur, dar și China și Rusia. Putin contra Trump Din acest punct de vedere, Vladimir Putin și-a dominat adversarul american, Donald Trump. În timp ce președintele Rusiei îl susține pe Nicolas Maduro, omologul american a încercat o lovitură de forță, impunându-l pe Juan Guaido. La un an după evenimente, se poate constata că răsturnarea lui Nicolas Maduro nu este de actualitate, acesta păstrând în continuare controlul asupra țării. Ceea ce îi face pe anumiți observatori să creadă că ajutorul internațional va reveni după ce Maduro va reuși să stabilizeze economia. (RADOR) DNEVNIK: Pentru interesele Rusiei în Bulgaria se lucrează în Guvern, Parlament şi în principalele mijloace de informare în masă Toate partidele din guvernul și parlamentul bulgar, precum și aproape toate ziarele bulgăreşti lucrează pentru interesele Rusiei. Acest lucru este deosebit de vizibil mai ales în implementarea proiectelor energetice, care ori contrazic logica economică (cum ar fi continuarea Turk Stream prin Bulgaria) ori amenință direct securitatea națională (Centrala Nucleara de la Belene). În Balcani, elitele politice sunt gata să îmbrățișeze modelul autoritar rus, care se potrivește mecanismelor dominante ale regiunii pentru "captarea" statului de interese private. Oamenii care iau decizii devin colaboraţionişti ai Moscovei, iar această cooperare este garantată și prin renta de corupție, pe care ei o obțin din marile proiectele ruseşti din infrastructură și energie. Pe fondul lipsei de dorinţă cu care UE s-a angajat politic față de sud-estul Europei, SUA devine din nou o contrapondere de neînlocuit a forțelor destabilizatoare în Balcani. Prezența diplomatică sporită a SUA în regiune, în 2019, ar trebui să fie urmată de acțiuni la fel de puternice pentru combaterea corupției și spălării banilor, precum și pentru reconstruirea din nou a instituțiilor democratice ca un stăvilar al influenței străine răuvoitoare. Acestea sunt doar o parte din concluziile unui raport al Centrului pentru Studiul Democrației asupra Mecanismelor de Influență Rusă după anul 2014, elaborat cu ajutorul a 10 cercetători și jurnaliști de investigație din zonă. Autorii mulțumesc pentru sfaturile și coordonarea a zeci de reprezentanți ai structurilor NATO, UE, Departamentului de Stat și trei ministere de externe din Europa, ONG-uri din SUA și Europa, precum şi ambasadorului american, Eric Rubin, dar şi altora. Acesta este al treilea din seria "Manualul de la Kremlin" și a fost prezentat săptămâna trecută la Washington, la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (Center for European Policy Analysis). Analiza vizează 8 țări, inclusiv din UE și NATO: Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Kosovo, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru. "Chiar și guvernarea GERB și partenerii săi de coaliție din Frontul Patriotic au îmbrățișat, de fapt, înce..

copyright © 2024 mesagerul.ro