Mesagerul.ro

Financial report: Revoluția călătorilor cu metroul. Tulburările din Chile se extind. Grevă surpriză la Căile Ferate Franceze

 Financial report: Revoluția călătorilor cu metroul. Tulburările din Chile se extind. Grevă surpriză la Căile Ferate Franceze

Financial Times: Revoluția călătorilor cu metroul ● Franţa acuzată de blocarea discuţiilor de accedere Balcani-UE ● Les Echos: Grevă surpriză la Căile Ferate. Situația se deteriorează de câteva luni ● Boris Johnson obligat să ceară o amânare a Brexit ● La Razon: Puigdemont, citat în faţa judecătorului primei instanţe belgiene pe 29 octombrie ● Știri pe scurt. Financial Times: Revoluția călătorilor cu metroul Tulburările din Chile se extind, deși Piñera a anunțat că renunță la creșterea prețurilor biletele de metrou, decizie care a declanșat proteste puternice în cadrul cărora manifestanții au jefuit magazine, au dat foc autobuzelor și au atacat sediul unei companii energetice. Autoritățile au declarat starea de urgență după ce poliția a recurs la gaz lacrimogen pentru a-i potoli pe protestatarii care deveneau tot mai violenți. Circa 716 chilieni au fost arestați și forțele de securitate au deschis focul asupra jefuitorilor. „Am ascultat cu smerenie vocea compatrioților mei”, a spus dl Piñera, sâmbătă seară, anunțând o întoarcere cu 180 de grade de măsurilor pe care anunțase că intenționează să le ia. Analiștii se îndoiesc că această întoarcere va fi suficientă pentru a dezamorsa protestele pe care mulți le compară cu mișcarea „gilets jaunes” care a izbucnit în Franța anul trecut. Anunțând o lege care să analizeze modul în care au fost calculate prețurile la metrou, dl Piñera a declarat că toți cetățenii au dreptul să demonstreze în mod pașnic. "Au motive întemeiate pentru a face acest lucru", a spus el. „Dar nimeni nu are dreptul să acționeze cu violența brutală și criminală a celor care au distrus, ars sau deteriorat mai mult de 78 de stații de metrou din Santiago.” Una dintre cele mai bogate și stabile state din America Latină, Chile a fost considerată de multă vreme imună la tipul de proteste furioase și anti-austeritate care au caracterizat alte națiuni din regiune, cel mai recent Ecuador. Însă, pe fondul unei furii răspândite cauzate de creșterea costului de trai, o creștere a tarifelor la metroul din Santiago de la începutul acestei luni s-a dovedit picătura care a umplut paharul. Dl Piñera a anunțat măsuri de urgență într-o scurtă ieșire publică sâmbătă la palatul prezidențial La Moneda. El a spus că „atacurile grave și repetate” din zilele precedente nu i-au lăsat altă alternativă decât să utilizeze puterile acordate prin Constituție, care datează din timpul dictaturii militare a generalului Augusto Pinochet. „Obiectivul este foarte simplu și foarte profund: „asigurarea ordinii publice și a siguranței proprietății publice și private””, a spus domnul Piñera, un miliardar de centru-dreapta aflat acum în al doilea an al celui de-al doilea mandat. Spundând despre manifestanți că sunt „delincvenți adevărați care nu respectă nimic” și promițându-le să-i pedepsească cu o lege specială, el a promis, de asemenea, că guvernul va începe un dialog în zilele următoare pentru a asculta preocupările celor mai afectați de creșterea prețurilor. Imaginile televizate au arătat vehicule blindate care patrulau pe străzile din Santiago, scene nevăzute în Chile de la dictatura Pinochet, care a durat între 1973 și 1990. Protestele au început după ce guvernul a impus o creștere accentuată a prețului biletelor de metrou, spunând că devalorizarea pesosului și creșterea costurilor cu energia nu permit subvenții mai mari a prețului biletelor. Demonstrațiile au crescut ca mărime și amploare de-a lungul săptămânii. Metroul din Chile, una dintre cele mai mari și moderne construcții de acest tip din America Latină, are 136 de stații și 140 de km de cale ferată. În timpul protestelor de vineri, un grup a atacat sediul central al Enel Chile, filiala locală a gigantului energetic italian Enel și cea mai mare companie privată de energie electrică din Chile. De asemenea, grupul a dat foc la mai multe stații de metrou și a aruncat cu pietre în poliție. Enel Chile a declarat că a evacuat lucrătorii din clădire și că nu au existat răniți. De la protestele studenților din 2011-13, care au marcat prima președinție a domnului Piñera, puține probleme au înfuriat publicul atât de tare cât au făcut-o creșterile recente ale prețurilor transportului public. "Acesta a fost picătura care a umplut paharul", a spus Robert Funk, politolog la Universitatea din Chile. El susține că guvernul nu a răspuns imediat la primele pâlpâiei ale revoltei, când studenții au început să invadeze stațiile de metrou la începutul săptămânii. Lucrurile au scăpat apoi de sub control, forțând autoritățile să închidă o linie de metrou vineri și, în cele din urmă, întregul sistem. „Poliția a răspuns lent. Guvernul a fost prins complet pe nepregătite, nu numai în ceea ce privește siguranța publică, ci și în ceea ce privește un răspuns politic la cererile protestatarilor ”, a adăugat dl Funk. Starea de urgență care vizează restabilirea ordinii pare să fi inflamat în continuare sentimentul public, care rămâne speriat de experiența dictaturii Pinochet. Considerat de investitori drept unul dintre cei mai buni președinți ai Americii Latine, domnul Piñera și-a văzut încercările de a stimula creșterea prin promovarea reformelor fiscale, a pensiilor și a muncii, blocate în Congres, unde îi lipsește majoritatea. Cu toate acestea, estimările arată că Chile va crește cu circa trei la sută în acest an, cu mult peste media Americii Latine. Alte articole din FT: Franţa acuzată de blocarea discuţiilor de accedere Balcani-UE SUA îl îndeamnă pe preşedintele Macron să permită negocieri formale cu Macedonia de Nord şi Albania. Franţa s-a confruntat cu o reacţie negativă după ce a blocat începerea discuţiilor formale de aderare dintre UE şi Macedonia de Nord şi Albania, agravând o dispută cu privire la extindere, care a devenit un test definitoriu pentru ambiţiile strategice post-Brexit ale UE. SUA au intervenit vineri, îndemnând ca ambele ţări să fie lăsate să înceapă procedura de aderare, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a fost singurul care s-a opus aderării lor la o întrunire cu ceilalţi lideri UE la Bruxelles. „Momentul pentru a începe negocierile de accedere cu Albania şi Macedonia de Nord este acum”, a declarat vineri pe Twitter Morgan Ortagus, purtător de cuvânt al departamentului american de stat. „SUA vor saluta o decizie [...] afirmativă, recunoscând câştigurile greu obţinute ale ambelor ţări în privinţa reformelor necesare.” Criticii europeni ai poziţiei Parisului afirmă că ea e o trădare a promisiunilor făcute celor două state balcanice şi că riscă să le împingă, precum şi pe alte state din regiune, pe orbita unor puteri rivale precum Rusia şi China. Giuseppe Conte, premierul italian, a declarat presei că neînceperea discuţiilor de extindere cu cele două ţări va „rămâne în amintire drept o greşeală istorică”. Donald Tusk, preşedintele consiliului European, a declarat şi el că a fost o „greşeală” să nu se înceapă negocierile de aderare. Amânarea a aruncat guvernul Macedoniei de Nord în criză. Principalul partid de opoziţie a cerut demisia guvernului pro-UE condus de Zoran Zaev. „Eu nu ştiu dacă Franţa sau altcineva din Europa este cu adevărat conştient de dezastrul care se pregăteşte în regiune”, a declarat Agon Maliqi, un analist politic din Kosovo stabilit în Albania. „Pentru noi, cei din Balcani, Emmanuel Macron a sunat ieri ca un Trump european.” Nikola Dimitrov, ministrul de externe al Macedoniei de Nord, a afirmat pe Twitter că: „UE îi datorează acestei regiuni ca măcar să fie sinceră cu noi. Dacă nu mai există consens în privinţa unui viitor european pentru Balcanii Occidentali [...] cetăţenii merită să ştie.” Dacă administraţia lui Donald Trump a avut o relaţie dificilă şi uneori ostilă cu UE, în unele domenii, în privinţa extinderii are aceeaşi viziune cu o mare majoritate a statelor membre UE. În privinţa Macedoniei de Nord, Franţa este în mare parte izolată printre ceilalţi membri UE. În privinţa Albaniei, scepticismul ei e împărtăşit de Danemarca şi Olanda. Susţinătorii începerii discuţiilor cu Macedonia de Nord invocă multiplele reforme introduse de guvernul ei la cererea UE, şi în primul rând adăugarea formulei „de Nord” la numele ţării pentru stingerea unei dispute de decenii cu Grecia, care are o regiune numită Macedonia. Alexis Tsipras, fostul premier grec care a negociat stingerea disputei cu Skopje, a declarat pe Twitter că respingerea începerii negocierilor cu Macedonia de Nord este „un mesaj de slăbiciune şi de înfrângere pentru proiectul european”. Diplomaţi UE pro-extindere au declarat că, dacă blocul refuză să-şi deschidă porţile unor state care i-au cerut-o formal, în joc este chiar credibilitatea lui. „Transmite un semnal foarte rău altor ţări”, a declarat unul dintre ei. Liderii francezi insistă de multă vreme pe nevoia de consolidare a coeziunii în actuala UE şi de aprofundare a reformelor ei interne, mai degrabă decât pe extindere, argumentând că exodul creierelor şi emigrarea în masă a tinerilor din Bulgaria, România şi Croaţia în restul UE demonstrează care este problema cu extinderea pripită a blocului. „Eu nu cred că unica relaţie pe care ar trebui s-o avem cu vecinătatea noastră ar trebui să fie o relaţie de expansiune, de extindere”, a declarat dl Macron la finalul întrunirii. „Nu funcţionează foarte bine cu 28, nu va funcţiona foarte bine cu 27 şi nu sunt sigur că va funcţiona mult mai bine după extindere.” Parisul vrea ca Albania să-şi amelioreze cooperarea la restricţionarea migraţiei ilegale în UE. Mulţi solicitanţi de azil din Franţa sunt albanezi despre care se crede că au fugit din motive economice mai degrabă decât ca să scape de persecuţii - însă Parisul are grijă să nu fie văzut ca respingând Albania, care e preponderent musulmană, în vreme ce favorizează Macedonia de Nord, care e preponderent creştină.(RADOR) Les Echos: Grevă surpriză la Căile Ferate. Situația se deteriorează de câteva luni Reforma feroviară adoptată în primăvara anului 2018 reprezintă un șoc major pentru lucrătorii feroviari. Stoparea recrutărilor, reducerile de locuri de muncă și reorganizările alimentează îngrijorarea și nemulțumirea salariaților. Creșterea febrei sociale care perturbă traficul către SNCF începând de vineri nu a ieșit din neant. De câteva luni, sindicatele avertizează cu privire la deteriorarea climatului intern, ca urmare a reformei feroviare adoptată în primăvara anului 2018. Pentru lucrătorii feroviari, această reformă reprezintă un șoc major, ale cărui efecte abia acum încep să fie resimțite. Blocarea angajărilor începând cu 1 ianuarie 2020 nu va avea, teoretic, fără nicio consecință pentru cei aproximativ 125.000 de salariați statutari (din cei 140.000 de angajați în total). „Dar ei pierd ceea ce a reprezentat busola lor în evoluția profesională de generații”, spune un manager. "Conducerea și sindicatele negociază în prezent un nou" pact social ", care se va aplica angajaților și care va revizui clasificarea meseriilor, mecanismele de mobilitate ... În același timp, instituirea noii structuri juridice a grupului (articulată în jurul a 3 companii) se va reflecta în „reorganizări permanente”, cu reduceri de posturi. De asemenea, condițiile de pensionare vor fi și ele schimbate și nu în favoarea celor care urmează să se pensioneze, mai spun angajații SNCF. Rezultatul ar putea fi și mai dur. „Din cauza evoluțiilor tehnologice, jumătate dintre angajați vor trebui să își schimbe locul de muncă în următorii opt ani”, a explicat un manager în urmă cu câteva săptămâni. Alte articole din Les Echos: Boris Johnson obligat să ceară o amânare a Brexit Un simplu amendament parlamentar adoptat de deputaţi a dat peste cap planurile lui Boris Johnson. Nu numai că îl împiedică să obţină o aprobare a Parlamentului pentru acordul lui cu UE, dar îl obligă să ceară Bruxellesului o nouă amânare a Brexit. Lovitură de teatru sâmbătă la Londra. Un amendament parlamentar de ultim moment, adoptat de 322 de deputaţi la 306, a răsturnat complet proiectele lui Boris J..

copyright © 2024 mesagerul.ro