BREAKING NEWS

Mesagerul.ro

​Financial report: UE trebuie să ajute regiunile cel mai greu lovite de costul "înverzirii". Macron "și-a luat riscul de impopularitate şi îşi asumă" afirmaţiile despre NATO. UE, undă verde pentru Legea Bugetară, dar avertizează Italia

 ​Financial report: UE trebuie să ajute regiunile cel mai greu lovite de costul înverzirii. Macron și-a luat riscul de impopularitate şi îşi asumă afirmaţiile despre NATO. UE, undă verde pentru Legea Bugetară, dar avertizează Italia

The Financial Times: UE trebuie să ajute regiunile cel mai greu lovite de costul „înverzirii”, avertizează șeful BEI ● La Libre Belgique: "Şi-a luat riscul de impopularitate şi îşi asumă" acest lucru: afirmaţiile lui Macron au şocat NATO ● La Repubblica: UE, undă verde pentru Legea Bugetară, dar avertizează Italia: "Riscă să nu respecte Pactul de Stabilitate". The Financial Times: UE trebuie să ajute regiunile cel mai greu lovite de costul „înverzirii”, avertizează șeful BEI Sprijinul financiar e vital pentru țările care se bazează pe combustibil, afirmă Werner Hoyer. Europa trebuie să-și mărească sprijinul pentru regiunile lovite puternic de costurile „înverzirii” [tranziția la tehnologii nepoluante - n.trad.], a avertizat șeful băncii de investiții a UE, în contextul în care blocul se pregătește pentru o bătălie pe fondurile destinate obiectivelor sale pentru combaterea schimbării climei. Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), a declarat pentru FT că este „de înțeles” că Polonia, Ungaria și România au votat săptămâna trecută contra unei decizii istorice de eliminare graduală până în 2021 a creditării combustibililor fosili de către BEI, afirmând că ele vor fi lovite cel mai puternic de măsură. BEI - cea mai mare bancă multilaterală din lume - și UE vor trebui să asigure sprijin țărilor și regiunilor care sunt dependente masiv de industria cărbunelui, a declarat el într-un interviu. „Ce le putem noi oferi statelor membre pentru a susține creșterea și locurile de muncă în aceste regiuni, cele mai afectate regiuni - aceasta este problema cu care ne confruntăm”, a afirmat dl Hoyer. UE urmărește să devină până în 2050 prima mare economie a lumii neutră [din perspectiva impactului] climatic. Comisia Europeană a estimat la 300 de miliarde de euro necesarul de finanțare pentru tranziția economică în vederea atingerii țintei, cel mai mult urmând a fi cheltuit pe țările din Europa Centrală și de Est, care poluează mai mult. Pe lângă faptul că au respins sistarea investițiilor BEI în combustibili fosili, Polonia, Ungaria și Cehia nici nu au semnat încă adeziunea la obiectivul pentru 2050, invocând temeri privind costul tranziției. Ele și-au amânat decizia până luna viitoare, când noua președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, își va prezenta promisul „Green New Deal” [„Nou Acord Verde”], care va include și un „Just Transition Fund” [„Fond Echitabil de Tranziție”] care va ajuta regiunile ce vor suporta cele mai mari costuri economice. Cărbunele reprezintă aproape un sfert din producția de energie a UE, conform Comisiei. Rămâne o industrie importantă în peste 40 de regiuni și asigură 240.000 de locuri de muncă în mine și termocentrale. Țările afectate, între care Polonia, au cerut fonduri substanțiale de la UE pentru finanțarea tranziției, fapt ce prevestește o confruntare cu statele membre care vor să limiteze următorul buget pe termen lung al UE. Așa-numitul grup „cei cinci frugali” (Germania, Olanda, Danemarca, Suedia și Finlanda) vrea să limiteze următorul buget la 1% din PIB-ul UE, ceea ce ar contracta ajutorul pentru tranziția verde. Dl Hoyer a declarat că BEI va oferi ajutor economic țărilor poluante chiar și după oprirea finanțării combustibililor fosili: „Cu siguranță nu ne vom reduce creditarea pentru aceste țări doar pentru că după 2021 nu vom mai finanța proiecte cu combustibili fosili. Probabil va fi valabil contrariul.” În vreme ce BEI promite să-și mărească împrumuturile către statele membre mai sărace, ea se află totodată sub presiune pentru a adopta controale mai exigente, astfel încât să împiedice finanțarea unor proiecte având legături cu corupția. Într-un raport publicat săptămâna aceasta, Counter Balance, o coaliție de ONG-uri care monitorizează băncile de investiții publice, a conchis că BEI „nu [se ridică] la înălțimea sarcinii de a combate frauda și corupția”. Conform raportului, BEI a continuat să acorde fonduri unor proiecte de construcție de autostrăzi în regiunea Veneției care au fost implicate în anchete de corupție. Raportul a evidențiat viaductul Passante di Mestre și schema Mose din 2003 - ambele fiind proiecte în legătură cu care politicieni locali și funcționari publici au fost găsiți vinovați de corupție, fiind implicați în rețele mai ample de infracționalitate din regiunea Veneto. Dl Hoyer a declarat că BEI are o abordare de tip „toleranță zero” pentru riscurile de infracționalitate și că banca a operat numai în state membre care au „un cadru solid pentru statul de drept”. El a precizat însă: „Problema este că în prea multe cazuri avem acuzații și procese în curs, dar probe insuficiente pentru a lua o decizie, care poate afecta un contract sau un partener contractant”. (RADOR) La Libre Belgique: "Şi-a luat riscul de impopularitate şi îşi asumă" acest lucru: afirmaţiile lui Macron au şocat NATO Cu două săptămâni înainte de summitul de la Londra, Franţa va prezenta miercuri aliaţilor cererile sale de modificare a procesului de decizie în cadrul NATO, considerat de Emmanuel Macron în stare de "moarte cerebrală" din cauza dezangajării Statelor Unite. Acest diagnostic brutal al şefului statului francez şi critica conducerii americane au şocat la NATO. "Nu suntem deloc de acord cu evaluarea pe care o face preşedintele Macron privind NATO", a declarat ambasadoarea Statelor Unite, Kay Bailey Hutchison. Reacţiile obţinute de AFP de la alte delegaţii sunt de asemenea negative. "Preşedintele Macron are lucruri dificile de spus pe fond (...). El şi-a luat riscul să fie impopular şi îşi asumă această responsabilitate", se explică la Paris. Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, trebuie să dea Alianţei explicaţii şi să formuleze cereri şi propuneri miercuri, în cursul unei reuniuni cu omologii săi la Bruxelles, au arătat surse diplomatice. Două sesiuni de lucru sunt programate după sosirea secretarului de stat american, Mike Pompeo. Prima va începe la ora 16:00 (15:00 GMT) şi va fi consacrată pregătirii summitului de la Londra din 4 decembrie. A doua va fi o cină de lucru la ora 19:00 (18:00 GMT). Ea va permite să se discute despre chestiunile strategice, în special despre spaţiu, nou..

copyright © 2024 mesagerul.ro